Ambasadorul grec a prezentat priorităţile Preşedinţiei elene, în Comisiile de afaceri europene

La invitaţia unor parlamentari din comisiile pentru afaceri europene, care au transmis în prealabil şi un set de întrebări, ambasadorul Greciei la Bucureşti, Grigorios Vassiloconstandakis, a enumerat priorităţile Preşedinţiei elene a UE, care a început la 1 ianuarie 2014.

"Grecia deţine Preşedinţia într-un moment în care Europa traversează o fază delicată. Întinderea şi intensitatea crizei, precum şi nivelul recesiunii şi al şomajului au zguduit încrederea în instituţiile europene a unui segment important al cetăţenilor europeni şi au afectat coeziunea socială. Provocarea noastră este să asigurăm prosperitatea şi stabilitatea", a declarat diplomatul elen.

Acesta a precizat că priorităţile Atenei sunt: "promovarea unor politici şi acţiuni în vederea obţinerii creşterii economice, combaterii şomajului, promovării coeziunii sociale şi economice şi a reformelor structurale, adâncirea integrării şi completarea Uniunii Monetare, precum şi un răspuns adecvat la provocările externe, inclusiv extinderea UE".

Practic, ambasadorul a enumerat, din nou, priorităţile Preşedinţiei elene, pe care le-a prezentat şi la 8 ianuarie, într-o conferinţă de presă.

Astfel, Grecia şi-a propus să promoveze creşterea economică, coeziunea şi crearea de locuri de muncă, cu accent pe creşterea capacităţii de împrumut pentru IMM-uri, "angajatorii cheie în economia europeană".

Un al doilea pilon al priorităţilor este reprezentat de adâncirea Uniunii, în special a Uniunii Monetare. Potrivit ambasadorului, în cadrul acestui pilon, principalul obiectiv este întărirea stabilităţii monedei unice. În acelaşi timp, Grecia vrea să promoveze "cât mai urgent chestiunile legate de frauda şi evaziunea fiscală, precum şi taxa pe tranzacţiile financiare".

"Zona euro trebuie să respecte pe deplin Piaţa Unică şi să rămână deschisă pentru state din afara zonei", a mai spus Vassiloconstandakis.

Cea de-a treia prioritate pune accentul pe migraţie, managementul frontierelor, mobilitatea cetăţenilor europeni şi securitatea Europei, atât internă cât şi externă.

"Astăzi, când Europa se confruntă cu o criză economică, este cu atât mai important să întărim politica comună în materie de justiţie şi afaceri interne. Abordarea noastră are trei linii: reducerea imigraţiei ilegale într-o manieră eficientă, dar în acelaşi timp respectând drepturile omului, îmbunătăţirea şi o mai bună organizare a migraţiei legale şi facilitarea mobilităţii", a subliniat ambasadorul grec, care a salutat, în acest context, ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari la 1 ianuarie 2014.

Cea de-a patra prioritate o reprezintă politica maritimă europeană. "Fiind prin tradiţie o ţară maritimă, Grecia este conştientă de potenţialul mare şi de oportunităţile pe care activităţile maritime le pot oferi întregii economii", a punctat diplomatul.

La întrevedere a fost prezent, pentru scurt timp, şi secretarul de stat pentru afaceri europene în MAE, George Ciamba. Acesta a declarat că România are "o foarte bună cooperare cu Preşedinţia greacă". "Suntem fericiţi să vedem o ţară care într-un fel este vecina noastră la conducerea UE, mai ales în aceste vremuri speciale când Uniunea suferă din cauza crizei economice şi, în acelaşi timp, trebuie să facă faţă unor noi provocări, precum criza din Ucraina. Cred că până acum Preşedinţia elenă a trecut examenul cu bine, nu sunt vremuri uşoare", a precizat Ciamba.

Presa nu a avut acces şi la discuţiile dintre ambasador şi membrii comisiilor pentru afaceri europene.

Participanţi la dezbatere au precizat pentru MEDIAFAX că discuţiile nu au fost unele de substanţă. "A fost doar un schimb de amabilităţi şi formule diplomatice. Nimic de substanţă", a precizat un senator.

În ceea ce priveşte susţinerea Greciei pentru aderarea României la Schengen, ambasadorul nu a venit cu nimic nou. "A fost acelaşi discurs. Îndepliniţi condiţiile tehnice, dar este nevoie de consens", a spus un alt participant.