Ambasadorul României în Canada: Nu putem ratifica Tratatul Canada-UE cu uşurinţă. Trebuie să avem acces liber ca toţi europenii

Ambasadorul României în Canada, Maria Ligor, a spus că în ultimul an şi jumătate Bucureştiul şi Ottawa au început "o perioadă de negocieri şi convorbiri ceva mai intense" în ceea ce priveşte dosarul vizelor pentru cetăţenii români, care se corelează cu cadrul relaţiei dintre UE şi Canada.

"Nu este doar un interes sau obiectiv al părţii române, este un obiectiv pe care şi-l însuşeşte şi şi-l asumă ca atare şi UE. Fie că vorbim despre introducerea unor reglementări privind reciprocitatea în materie de vize între UE şi restul statelor, statele terţe, fie că vorbim de oportunităţi care se creează într-un acord foarte important, un acord comercial între UE şi Canada", a precizat diplomatul român.

"Acordul de liber schimb va avea un impact economic foarte important, vorbim de zeci de miliarde de euro câştiguri de ambele părţi. Prin urmare, o miză foarte importantă. Or, noi, dinspre Bucureşti, considerăm că nu putem să ratificăm cu uşuruinţă un asemenea acord câtă vreme comunitatea noastră de afaceri nu poate să participe la aceste noi oportunităţi în condiţii egale cu toţi ceilalţi cetăţeni europeni. Şi asta înseamnă, de fapt, condiţii de acces liber în Canada, ca toţi ceilalţi europeni", consideră Ligor, exprimându-şi optimismul faţă de rezolvarea problemei vizelor "într-un orizont de timp mediu".

Referitor la afirmaţia ministrului Titus Corlăţean, care a precizat, anul trecut, că Parlamentul român ar putea să nu ratifice Acordul Canada-UE dacă nu sunt eliminate vizele pentru români, Maria Ligor apreciază că acesta a fost "un mesaj foarte important, bine cântărit şi trimis ca atare părţii canadiene care l-a înţeles foarte bine". "Dacă vreţi, a fost şi un îndemn să discutăm mai aplecat, mai aprofundat pe chestiunile asociate acestui acord", a afirmat ambasadorul României la Ottawa.

Maria Ligor susţine că nu poate fi "localizată o problemă" în dosarul vizelor, dar că acesta a fost corelat de partea canadiană "cu anumite complicaţii în ceea ce priveşte politica lor în materie de azil". "Cel puţin guvernul actual de la Ottawa a considerat-o puţin permisivă şi îngăduitoare, în sensul că putea să atragă solicitanţi de azil care nu neapărat aveau o situaţie care să-i califice pentru asistenţă şi statutul de refugiat. Şi atunci au iniţiat o reformă a acestei politici. Iar această reformă a luat timp până s-a aprobat, până când s-a spus în practică şi, din acest punct de vedere, au temporizat deschiderea către România, din cauza lipsei de date privind efectele acestei reforme a politicii de imigranţie. Au nevoie încă să-şi evalueze rezultatele, impactul modificărilor pe care le-au adus politicii de vize. Practic, au introdus condiţii mai restrictive în privinţa acordării azilului pentru cei care provin din ţări considerate sigure, cum sunt ţările europene", a explicat diplomatul român.

În ceea ce priveşte relaţiile bilaterale în ansamblu, Maria Ligor le caracterizează drept foarte bune, România şi Canada cooperând strâns în formatele multilaterale, precum ONU şi OSCE.

Totodată, ambasadorul român a reamintit de faptul că autorităţile canadiene au decis recent trimiterea a şase avioane de luptă în România, "pentru a întări mesajul de apartenenţă comună la NATO, în contextul crizei din Ucraina". "Există o sumedenie de semne că relaţia devine puţin mai dinamică decât poate a fost în ultimii ani şi asta şi datorită contextului politic regional", spune Ligor.

Despre românii din Canada (în jur de 200.000), ambasadorul spune că sunt "la fel ca toată lumea". "Nu cred că se poate vorbi despre un profil care să iasă în evidenţă în Canada. Cei mai mulţi sunt cu dublă cetăţenie. Sunt cetăţeni canadieni, dar care îşi păstrează şi cetăţenia română, aşa cum fac majoritatea canadienilor. Naţiunea canadiană este o naţiune de sinteze, care îşi găseşte rădăcini în populaţiile de pe tot globul", a precizat Maria Ligor.

"Există straturi ale comunităţii româneşti. Există un prim val de sosiri în Canada de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, oameni care au plecat din Bucovina şi care s-au stabilit, cei mai mulţi, în vestul Canadei. De altfel, este puţin cunoscut că românii sunt printre cei care au deschis vestul canadian, sunt printre pionierii vestului canadian. După aceea există exilul politic din timpul comunismului, oameni care la început se stabileau mai degrabă în Quebec, datorită conexiunii francofone, apoi există migraţia recentă, cea care a sosit după 1989, tinerii profesionişti", a menţionat ambasadorul Ligor.