Ambasadorul rus la Bucureşti: Căutarea punctelor comune, dincolo de dificultăţi, e ghidul pentru relaţia cu România

Oficialul rus a participat joi, la sediul MAE, împreună cu secretarul de stat român Bogdan Aurescu, la un eveniment dedicat aniversării a 80 de ani de la semnarea pe 3 şi 4 iulie 1933 a convenţiilor privind definirea agresiunii iniţiate de şefii diplomaţiilor română şi sovietică din acea perioadă, Nicolae Titulescu şi Maxim Litvinov.

Cei doi oficiali au evocat importanţa pentru dreptul internaţional a convenţiilor Titulescu-Litvinov, dar şi pentru creşterea încrederii între cele două ţări şi reluarea relaţiilor diplomatice între România şi URSS în 1934, deşi nu fusese rezolvat diferendul teritorial privind Basarabia.

"Am găsit scrisorile schimbate între Litvinov şi primul reprezentant diplomatic al URSS aici, la Bucureşti, Ostrovski. Ei discutau cum să dezvolte pe mai departe relaţiile cu România şi spuneau că, în ciuda problemelor existente, trebuie căutată întărirea relaţiei şi găsite acele posibilităţi care să ajute în acest sens, să nu fie lăsate problemele dificile să blocheze relaţia. Aşa că această căutare a punctelor comune, dincolo de existenţa unor dificultăţi şi uneori contradicţii, aceasta este ghidul prin care am putea încerca şi chiar încercăm să construim relaţia în prezent", a afirmat ambasadorul Malghinov.

El a adăugat că în prezent sunt mai multe lucruri pozitive în relaţia dintre cele două ţări şi sunt împărtăşite mai multe puncte comune prin care poate fi dezvoltată relaţia româno-rusă.

De asemenea, Malghinov a arătat că documentele iniţiate de Titulescu şi Litvinov nu au putut duce la prevenirea celui de-al doilea război mondial şi tragediile create pentru că ele se refereau la dreptul juridic internaţional, iar doctrinele politice din prima jumătate a secolului XX nu se bazau pe supremaţia dreptului internaţional.

Atât ambasadorul rus, cât şi secretarul de stat Aurescu au evidenţiat însă importanţa muncii celor doi diplomaţi român şi sovietic, care apoi, 20 de ani mai târziu, a fost preluată în documentele ONU prin utilizarea definiţiei agresiunii concepută de ei, anume că "nu există nicio justificare pentru agresiune, indiferent de natura ei".

"Acest moment, semnarea la 3 şi 4 iulie 1933 a celor două Convenţii, reprezintă, îndrăznesc să o spun, un exemplu de contribuţie comună româno-rusă la progresul general al dreptului internaţional", a mai afirmat şi Aurescu.