Analiză Monitorul Apărării: România este atacată informaţional şi psihologic. Ce fac instituţiile statului?

Reţelele de socializare sunt inundate de informaţii false despre un candidat, atacuri la persoană, intimidări, dar nicio instituţie nu se sesizează.

Eu unul cred că Iohannis nici nu a citit cu atenţie acele documente, altfel nu-mi explic de ce nu a luat nici măcar simpla decizie de bun simţ să le trimită la Parchet, după şedinţa CSAT. A fost nevoie de presiunea publică pentru desecretizarea lor.

În acest moment, România este atacată, iar instituţiile statului se uită cu uimire şi eventual îngrijorare. Probabil, serviciile aşteaptă să vadă cine câştigă duminică alegerile şi liderii lor nu vor să fie văzuţi de partea pierzătoare. De partea poporului român, aşa cum au jurat, nici nu poate fi vorba.

Călin Georgescu a fost ajutat de 25.000 de conturi create, majoritatea cu IP-uri diferite, care au fost activate într-o singură zi, ceea ce arată că o armată de troli a acţionat acolo. În informările de la CSAT, serviciile şi MAI nu ne-au spus ce au făcut când au descoperit acest lucru sau măcar ce ar trebui făcut.

Degeaba ai informaţii despre un atac asupra României dacă nu faci nimic, poţi fi chiar acuzat de lipsă de profesionalism sau mai grav de colaborare cu atacatorii.

SRI-ul ar trebui să organizeze cel puţin o conferinţă de presă în care să ne spună când a aflat ce se întâmplă şi ce măsuri a luat. De asemenea, ar trebui să explice românilor ce înseamnă un război hibrid, cu componente puternice informaţionale, psihologice şi cibernetice, şi să arată cum ne protejează şi ce ar trebui să facem fiecare să fim în siguranţă.

Dacă nu se întâmplă nimic după aceste alegeri, astfel de atacuri se vor intensifica pe viitor, iar obiectivele pot fi mult mai violente decât câştigarea şi influenţarea alegerilor.

Dacă nu vreţi mişcări violente în stradă în viitor, o anchetă serioasă ar trebui făcută la servicii şi celelalte instituţii ale statului care nu au performat eficient în aceste zile.

Până atunci, serviciile pot desecretiza şi alte informaţii, să ne spună, de exemplu, dacă Călin Georgescu a dat note informative la Securitate, dacă a lucrat sub acoperire la vreun serviciu înainte de 1990 sau după, de unde au banii cei care-l sprijină etc.