ANALIZĂ: Proiecte de lege care prevăd beneficii sociale, pe ordinea de zi a sesiunii de toamnă

Astfel, în această sesiune,senatorii urmează să dea un vot la o propunere legislativă care permite pensionarilor cu venituri care depăşesc nivelul salariului mediu brut pe economie să cumuleze pensia cu salariul ca angajaţi la stat.

Propunerea legislativă pentru abrogarea unor prevederi din Legea 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional îi are ca iniţiatori, printre alţii, pe preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, senatorii Viorel Arcaş, Laurenţiu Coca, Alexandru Cordoş (PSD) şi deputaţii Ana Birchall, Iulian Iancu, Florin Iordache, Nicolae Nica (PSD) şi Bogdan Ciucă (PC).

Aceştia menţionează, în expunerea de motive la iniţiativa legislativă, că, potrivit Constituţiei, pensia este un drept fundamental, garantat în întregime şi se datorează pentru munca prestată în trecut, iar, aşa cum arată jurisprudenţa CEDO, dreptul de creanţă este ocrotit în aceeaşi măsură ca şi dreptul de proprietate.

Semnatarii proiectului amintesc că, anterior, Curtea Constituţională a stabilit că prin aceste reglementări se limitează dreptul la muncă sau chiar dispunând încetarea forţată a acestora pornind de la un criteriu discriminatoriu, respective nivelul pensiei nete aflate în plată.

"În sistemul public, o persoană ce are o înaltă pregătire de specialitate şi experienţă acumulată în domeniul în care a activate este foarte greu de înlocuit. Avem nevoie de personal cu vastă expertiză în anumite domenii. De aceea, este normal şi firesc ca persoanele care doresc să ocupe un post deja bugetat în sistemul public să aibă acces la dreptul de a munci făsă a fi discriminaţi şi fără limitări imperative ale legii", mai arată iniţiatorii.

Proiectul a primit raport de admitere din partea Comisiei pentru muncă a Senatului şi are mari şanse să fie aprobat de Senat, care este primă Cameră sesizată.

Senatorii ar putea decide, în prima parte a sesiunii care începe, scăderea stagiului de cotizare realizat în grupa 1 de muncă de la şase ani, cât este în prezent, la cinci ani, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare pentru persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare.

Propunere legislativă pentru modificarea Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a primit, în sesiunea trecută, raport favorabil cu amendamente din partea Comisiei pentru muncă.

Potrivit unui amendament al comisiei, perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I de muncă, mai mici de cinci ani şi perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II – a, până la data de 1 aprilie 2001, ar urma să constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepţia celor realizate în activităţi care sunt încadrate în condiţii speciale.

Iniţiatori ai proiectului sunt mai mulţi senatori PSD, printre care se numără Ecaterina Andronescu, Chelaru Ioan, Ilie Sârbu, Florin Constantinescu, Alexandru Cordoş, Petru Filip, Gabriela Firea, Nicolae Moga, Şerban Nicolae, Vasile Cosmin Nicula, Liviu Marian Pop şi Darius Vâlcov.

O altă propunere legislativă ce urmează să intre în dezbaterea Senatului prevede reducerea cotei de TVA pentru laptele de consum, legumele şi fructele proaspete la 9 la sută.

Proiectul de modificare a Codului Fiscal a fost iniţiat de un grup de parlamentari aparţinând PSD, UNPR, PPDD, PC, şi PNL, printre care Octavian Bumbu, Marian Avram, Laurenţiu Chirvăsuţă, Bogdan Ciucă, Petre Daea, Mircea-Titus Dobre, Gheorghe Emacu, Damian Florea, Marian Ghiveciu, Liviu Harbuz, Titi Holban, Florin Iordache, Manuela Mitrea, Adrian Mocanu, Cosmin Necula, Eugen Nicolicea, Iuliu Nosa şi Radu Mihai Popa.

Aceştia menţionează că, potrivit potrivit INS, aproape 50 la sută din totalul cheltuielilor unei gospodării din România sunt făcute pentru mâncare, în anul 2012 consumul mediu anual pe cap de locuitor fiind de 66,9 kg de fructe proaspete, 142,5 kg de legume proaspete şi 226,9 litri de lapte şi produse din lapte.

Ei arată că schimbările preconizate vor determina ascensiuni calitative în ceea ce priveşte consumul respectivelor alimente, iar românii vor avea posibilitatea să redirecţioneze veniturile spre alte domenii în care se constată carenţe, respective sănătatea, educaţia, turismul.

Semnatarii proiectului mai susţin că, pe lângă avantajele pe care le-ar produce această scădere de TVA în rândul consumatorilor, al producătorilor şi al agricultorilor, în acest fel se vor recupera pierderile de buget cauzate de evaziunea fiscală.

Un alt proiect de modificare a Codului Fiscal ce urmează să intre în dezbaterea senatorilor şi deputaţilor prevede modificarea datei cursului de schimb la care se stabileşte echivalentul în lei al plafonului de 65.000 de euro utilizat la stabilirea pragului superior de la care contribuabilul devine obligatoriu plătitor de TVA.

Semnatarii proiectului sunt senatori şi deputaţi UDMR: Biró Rozalia-Ibolya, Klárik László-Attila, László Attila, Markó Béla, Pataki Csaba, Tánczos Barna, Vegh Alexandru, Verestóy Attila, Erdei-Dolóczki István şi Seres Dénes.

Dacă proiectul va fi adoptat, cursul de schimb nu va mai fi cel comunicat de Banca Naţională a României “la data aderării”, cum este în prezent, ci la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data de 31 decembrie al anului fiscal precedent.

Iniţiatorii arată că, prin modificarea datei cursului de schimb la care se stabileşte echivalentul în lei al plafonului de 65.000 de euro utilizat la stabilirea pragului superior de la care contribuabilul devine obligatoriu plătitor de TVA, se urmăreşte exprimarea cifrei de afaceri la un curs real, având în vedere creşterea semnificativă a euro, care la data aderării avea cursul de 3,3817 lei.

Este vizată, mai spun semnatarii proiectului, păstrarea mai multor contribuabili în sfera neplătitorilor de TVA, aşa cum se procedează şi în alte ţări membre UE care au în circulaţie moneda lor naţională.

În sesiunea care va începe, senatorii vor lua în discuţie o iniţiativă legislativă care prevede ca administratorii şi rezidenţii parcurilor industriale să fie scutiţi de la plata impozitului pe clădirile ce vor fi construite.

Propunere legislativă pentru modificarea Legii 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale are ca iniţiatori mai mulţi senatori PSD, printre care Ecaterina Andronescu, Viorel Arcaş, Ioan Chelaru, Alexandru Cordoş, Cristian Dumitrescu, Liviu Pop şi Darius Vâlcov.

Semnatarii precizează, în expunerea de motive la propunerea legislativă, că, urma modificării Codului fiscal, persoanele juridice sunt obligate să plătească impozit pe construcţii de la 1 ianuarie 2014.
Aceştia adaugă că, astfel, construcţiile care vor face parte în viitor din parcul industrial vor fi tratate diferit faţă de cele deja existente, care beneficiază de scutire de la plata impozitului pe cladiri, potrivit Legii 186/2013 privind constituirea şi functionarea parcurilor industriale.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

La începutul noii sesiuni, parlamentarii vor lua în discuţie, de asemenea, un proiect prin care se propune ca persoanele care au luat credite ipotecare şi nu le pot achita să beneficieze de suspendarea temporară a executării silite a imobilelor, până la redresarea financiară, fără a plăti cauţiune. Propunerea legislativă, semnată de liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, vicepreşedintele Senatului Ioan Chelaru, preşedintele Comisiei pentru administraţie din Senat, Darius Vâlcov, şi deputatul Daniel Bărbulescu, urmează să intre în dezbaterea Senatului, care este primă Cameră sesizată.

Dacă acest proiect va fi adoptat, suspendarea executării silite va fi obligatorie şi cauţiunea nu va fi necesara în cazul debitorilor care fac dovada că bunul imobil ce urmează a fi executat are destinaţia de locuinţă pentru familie, nu deţin un alt imobil cu această destinaţie şi fac dovada că nu realizează mai mult decât venitul minim garantat pe economie pentru fiecare membru al familiei.

Potrivit acestui proiect de modificare a Codului de procedură civilă, aceste condiţii trebuie să fie îndeplinite cumulativ.

Iniţiatorii subliniază că, în acest moment, legislaţia din România nu conţine dispoziţii de favorizare a debitorilor din cadrul creditelor ipotecare, cum ar fi norme privind iertarea de datorie, având în vedere criza economică, sau norme de amânare a executării silite pentru o anumită perioadă de timp, în care să i se ofere debitorului posibilitatea de a se redresa economic şi de a fi în măsură să achite ratele.

Ei propun, de asemenea, prin iniţiativa legislativă, ca, în contractele de credit ipotecar în care creditorul a efectuat evaluarea bunului cu bani din acest credit, creditorul să nu poate extinde executarea silită asupra altor bunuri aparţinând debitorului său.

Senatul şi Camera Deputaţilor vor trebui să ia o decizie şi privind o iniţiativă legislativă prin care se propune ca funcţionarii publici şi personalul contractual din primării să fie scutiţi să restituie drepturile salariale de care au beneficiat în temeiul unor dispoziţii de primar sau ca urmare a promovării şi implementării unor proiecte cu finanţare europeană.

Propunere legislativă pentru completarea Legea 84/2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice are ca iniţiatori parlamentari PDL, UDMR, PSD şi PC, printre care Ion Ariton, Marinică Dincă, Gheorghe Flutur, Dumitru Oprea, Emil Paşcan, Alexandru Pereş, Mihai Răzvan Ungureanu (FC), Roberta Anastase, Claudia Boghicevici, Tinel Gheorghe, Gheorghe, Gheorghe Ialomiţianu, Ioan Oltean, Raluca Turcan, Alin Popoviciu, Cseke Attila, Erdei-Dolóczki István, Fejér László-Ődőn, Kelemen Atilla Béla-Ladislau, Kerekes Károly, Vasile Gliga (PSD); Vicenţiu Irimie şi Ioan Moldovan (PC).

Potrivit semnatarilor proiectului, Curtea Constituţională a constat că s-au înregistrat "cheltuieli neprevăzute" sau "cheltuieli nelegale" constând în majorarea indemnizaţiei lunare pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică şi majorarea salariilor de bază în cazul personalului angajat în cadrul compartimentelor unităţilor administrativ-teritoriale pentru stimularea financiară a persoanelor care au iniţiat şi implementat proiecte cu finanţare internaţională.

Iniţiatorii invocă, în expunerea de motive, că acest proiect trebuie adoptat deoarece este imposibil să se repare rapid prejudiciul constatat de Curtea de Conturi, angajaţii au fost de bună-credinţă a angajatorilor iar practica instanţelor a fost neunitară.

"Pe de altă parte, este important de reţinut că imputaţiile care sunt pe rol duc şi la refuzul unor specialişti se se implica în procesul de accesare şi implemantare, astfel că se va înregistra un real regres în absorbţia fondurilor europene", mai arată aceştia.

În sesiune, pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor va fi inclusă o iniţiativă legislativă prin care se propune ca peste o mie de medicii de familie care au făcut gărzi în perioada 2008-2011 să fie exoneraţi de la plata sumelor pentru acoperirea cheltuielilor de administrare şi funcţionare a centrelor de permanenţă, care se ridică, pentru unii dintre aceştia, la 20.000-25.000 de lei.

Medicii trebuie să restituie, în prezent, sumele reprezentând cheltuieli de administrare şi funcţionare de care au beneficiat în această perioadă în baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate judeţene, la care se adaugă dobânzile.

Banii trebuie să fie restituiţi ca urmare a deciziilor de impunere emise de casele judeţene de asigurări de sănătate, ca o consecinţă a constatărilor făcute de misiunea de audit financiar a Curţii de Conturi.

Iniţiatorii au justificat necesitatea adoptării acestui proiect invocând imposibilitatea achitării sumelor imputate medicilor de familie care şi-au desfăşurat activitatea în centre de permanenţă, care nu ar mai lăsa resursele necesare pentru asigurarea desfăşurării în condiţii corespunzătoare a activităţii cabinetelor de familie şi a centrelor de permanenţă.

Propunere legislativă privind unele măsuri referitoare la veniturile medicilor de familie care asigură continuitatea asistenţei medicale în centrele de permanenţă, iniţiativă semnată de mai mulţi parlamentari PSD, printre care Doina Federovici, Gabriela Firea, Ana Birchall, Rodica Nassar, Eugen Bejinariu, Vasile Popeangă, Anghel Stanciu, dar şi de câţiva parlamentari PNL, a fost adoptată de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

Deputaţii vor trebui, de asemenea, să se pronunţe asupra unui proiect, deja adoptat de Senat, potrivit căruia toate blocurile de locuinţe construite după proiecte elaborate înainte până în anul 1990, cu excepţia celor încadrate în clasa I de risc seismic, ar putea fi reabilitate termic cu fonduri de la buget.

În prezent, nu pot fi reabilitate termic cu bani de la bugetul de stat şi din bugetul propriu al primăriilor blocurile de locuinţe construite înainte de anul 1950.

Propunerea legislativă pentru modificarea OUG privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe a fost iniţiată de deputatul Dan Cristian Popescu.

Iniţiatorul a menţionat, în expunerea de motive, că în prezent este utilizat greşit criteriul vechimii în metodologia de calcul a performanţei energetice. “Vechimea unei clădiri poate fi luată în considerare împreună cu alţi factori în stabilirea criteriilor minime de performanţă energetică, dar nu poate constitui un motiv pentru care se decide nerealizarea intervenţiei”, mai susţine deputatul.