ANALIZĂ: Victor Ponta, cinci ani la conducerea PSD, o candidatură la Preşedinţie şi un dosar penal

Victor Ponta a fost ales, la congresul PSD din 21 februarie 2010, în funcţia de preşedinte al PSD, câştigând în faţa lui Mircea Geoană şi susţinut de Adrian Năstase, atunci preşedintele Consiliului Naţional al partidului. Ponta a intrat în PSD pe vremea lui Adrian Năstase şi a fost, pe rând, procuror, secretar de stat, şeful Corpului de Control al Guvernului, ministru delegat pentru Controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi urmărirea aplicării Acquisului Comunitar şi ministru-delegat pentru relaţia cu Parlamentul.

În 8 mai 2012, Victor Ponta a fost învestit în funcţia de prim-ministru al României, în urma căderii Guvernului Ungureanu prin moţiunea de cenzură a Uniunii Social-Liberale.

În 27 aprilie 2014, la doi ani de la căderea Guvernului Ungureanu, Ponta scria pe pagina sa de Facebook că adoptarea de către Parlament a moţiunii de cenzură pentru demiterea Guvernului Ungureanu a fost prima victorie importantă a USL împotriva "Regimului Băsescu".

Mandatul lui Victor Ponta la conducera PSD a fost marcat şi de acuzaţii de plagiat în cazul lucrării sale de doctorat din 2003, privind Curtea Penală Internaţională.

Lucrarea de doctorat a premierului a fost analizată de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, care a decis, în 29 iunie 2012, că premierul a plagiat în lucrarea sa de doctorat, fiind propusă atunci Ministerului Educaţiei retragerea titlului de doctor. O lună mai târziu, în iulie 2012, şi Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti a hotărât că Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat, o treime din lucrare fiind copiată, "prin preluarea integrală de blocuri de text, de rânduri sau prin inversarea unor blocuri de text în raport cu sursele".

Decizia din iulie 2012 a Comisiei de Etică a UB a fost anunţată la o zi după ce Consiliul Naţional de Etică informase că titlul de doctor în Ştiinţe Juridice, domeniul Drept, al lui Victor Ponta a fost obţinut în concordanţă cu legislaţia în vigoare în 2003 şi calificarea de plagiat în cadrul tezei sale de doctorat nu se poate susţine.

Premierul Victor Ponta declara atunci că decizia Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti, pe care a calificat-o drept "comisie ad-hoc" special pentru el, este "politică" şi că singura hotărâre recunoscută este cea a Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică (ANCS).

În mandatul său de preşedinte al PSD, Ponta a avut o luptă constantă cu Traian Băsescu, când acesta a fost şeful statului.

Citeşte şi: Tăriceanu: Demisia lui Ponta nu are cum să afecteze coaliţia. Premierul are sprijinul ALDE

Citeşte şi: Plumb: Decizia privind Congresul PSD ar trebui luată după hotărârea instanţei în cazul lui Ponta

Citeşte şi: Victor Ponta anunţă că se RETRAGE de la şefia PSD

De altfel, şi când şi-a lansat candidatura la Preşedinţie, în iunie 2014, Ponta a păstrat ca poziţie definitorie lupta împotriva lui Traian Băsescu şi a "regimului" acestuia. Momentul ales pentru lansare - data de 29 iulie - a fost unul cu o simbolistică aparte, explicată de Ponta în debutul discursului său: atunci se împlineau exact doi ani de la referendumul organizat pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte.

Cinci luni mai târziu, Ponta a pierdut alegerile prezidenţiale în faţa lui Klaus Iohannis.

Premierul spunea atunci că s-a gândit, imediat după alegerile prezidenţiale, să demisioneze de la şefia Guvernului, dar că a înţeles că a primit peste cinci milioane de voturi, adăugând că la votul pentru Cabinetul restructurat va verifica dacă mai există sprijinul Parlamentului.

Ponta afirma că, dacă Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) va cere urmărirea sa penală în dosarul privind votul din diaspora, va demisiona cu siguranţă din postul de prim-ministru, deoarece Guvernul nu poate fi condus de către o persoană urmărită penal, dar a arătat că trebuie să se renunţe la "ideea din 2004" că o persoană care a pierdut alegerile trebuie să intre în închisoare.

Unul dintre cele mai comentate aspecte ale prezidenţialelor din 2014 a fost reprezentat de plecarea lui Victor Ponta, imediat după eşec, într-o vizită privată în Dubai, alături de Sebastian Ghiţă. Prietenia dintre Ghiţă şi Ponta a devenit de notorietate, cel puţin în cercurile social-democraţilor, în 2010, atunci când Ponta a câştigat şefia PSD, în detrimentul lui Mircea Geoană. Ulterior, în spaţiul media au fost lansate atât acuzaţii directe, cât şi voalate, potrivit cărora Ponta ar fi câştigat la congresul din 2010 cu ajutorul lui Ghiţă.

Pierderea alegerilor prezidenţiale de către Victor Ponta a condus, în subsidiar, şi la demisia lui Ghiţă din PSD. După o discuţie cu Ponta, Ghiţă anunţa, în noiembrie 2014, că a decis să demisioneze din PSD, la solicitarea lui Ponta, şi că nu poate să stea şi să fie reprezentat de Iliescu.

Trei luni mai târziu, Ghiţă era adus cu mandat, la DNA Ploieşti, fiind acuzat în dosarul în care sunt vizaţi Iulian Herţanu, cumnatul premierului Ponta, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, şi fiul acestuia, deputatul PSD Vlad Cosma.

În 5 iunie, într-o altă anchetă, tot de la DNA, în care este cercetat şi Dan Şova, Victor Ponta a ajuns în faţa procurorilor, care l-au anunţat că este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor. Faptele de care a fost acuzat sunt din dosarul Turceni - Rovinari şi ar fi fost săvârşite în perioada în care Ponta a fost avocat.

DNA a cerut atunci Camerei Deputaţilor să avizeze urmărirea penală pe numele premierului şi pentru conflict de interese, însă solicitarea a fost respinsă de către deputaţi, în 8 iunie.

În ziua în care Ponta a fost la DNA, preşedintele Klaus Iohannis anunţa că, în condiţiile în care DNA a comunicat că premierul este învinuit de fapte penale, i-a solicitat demisia acestuia, el spunând că, în opinia sa, este o "situaţie imposibilă" pentru România ca premierul să fie învinuit de fapte penale.

Ulterior, premierul Victor Ponta a arătat că respectă poziţia publică a preşedintelui Klaus Iohannis, dar că a fost numit la conducerea Guvernului de către Parlament şi numai Parlamentul îl poate demite.

În 14 iunie, când trebuia să meargă la DNA pentru a fi audiat în dosarul Turceni-Rovinari, Ponta s-a internat la Spitalul Universitar Medipol din Istanbul, unde o zi mai târziu a fost operat la genunchiul stâng. După externarea din spital, Ponta a decis să rămână în Turcia şi pentru tratamentul de recuperare, întorcându-se în ţară în 8 iulie, după o absenţă de aproape o lună.

Premierul Victor Ponta afirma că în prima zi în care va veni în ţară va merge şi la DNA pentru o nouă audiere în dosarul aflat în fază de urmărire penală, spunând că este posibil ca procurorul să decidă inclusiv control judiciar.

Ponta nu a mers la revenirea în ţară decât la Guvern, în cârje, şi a cerut preşedintelui să ia act de reluarea activităţii sale la Guvern, "având în vedere înlăturarea cauzelor care au generat imposibilitatea exercitării atribuţiilor de prim-ministru".

În această perioadă de absenţă a lui Ponta, conducerea PSD a fost preluată interimar de Rovana Plumb, în timp ce Gabriel Oprea a fost numit prim-ministru interimar.

La cinci zile după ce s-a întors în ţară, Ponta a anunţat, printr-o scrisoare adresată liderilor social-democraţi şi postată duminică seara pe Facebook, decizia de "a nu mai ocupa nicio funcţie de conducere" în PSD, până la momentul în care îşi va demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile care îi sunt aduse în justiţie.

Decizia a fost anunţată în contextul în care Victor Ponta este aşteptat la DNA, după întoarcerea sa din Turcia.

"Există însă şi o situaţie nouă, specială, faţă de care trebuie să reacţionez: preşedintele PSD este anchetat de DNA (nu conteaza cum şi de ce!). Şi alţi colegi ai noştri au renunţat temporar la funcţiile politice pentru a-şi lămuri situaţia juridică. Iar eu nu pot să cer altora să facă un sacrificiu pe care eu nu sunt dispus să mi-l asum! Pentru a nu lăsa ca această situaţie să afecteze PSD, vă aduc la cunoştiinţă decizia mea de nu mai ocupa nicio funcţie de conducere în Partid până la momentul în care imi voi demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile aduse (în ce mă priveşte nu funcţionează prezumţia de nevinovăţie prevazută de Constituţie!)", se spune în mesajul adresat Rovanei Plumb, preşedintele CN al PSD, lui Andrei Dolineaschi, secretarul general al PSD, precum şi membrilor BPN, ai CeXN şi Consiliului Naţional al partidului.

De asemenea, Ponta spune că, dacă nu va avea nicio soluţie în justiţie, care să îi justifice nevinovăţia, "până la data congresului PSD", nu va mai candida la nicio funcţie şi va "lupta din simpla şi onoranta calitate de membru de partid".

"Sunt din 2002 membru PSD şi sunt convins că întreaga mea viaţă politică se va desfăşura doar alături de acest partid şi de valorile pe care le reprezintă. Vreau să vă mulţumesc încă o dată dvs. şi tuturor membrilor PSD pentru onoarea suprema pe care mi-aţi făcut-o în 20 Februarie 2010 atunci când m-aţi ales ca lider al vostru. Deşi erau momente cumplit de grele pentru partid şi pentru ţară, am reuşit în peste 5 ani de bătălii politice să îndeplinim cele mai multe din aşteptările românilor care ne-au votat. Aţi fost mereu alături de mine, iar solidaritatea noastra ca echipă de conducere a PSD a fost un element determinant", se mai spune în mesajul lui Ponta.

Procurorii DNA îl acuză pe Victor Ponta de fals în înscrisuri sub semnătură privată, pentru că ar fi emis mai multe facturi, fără a avea o bază legală, în baza unui contract încheiat între firma sa de avocatură şi cea a lui Dan Şova. Anchetatorii au stabilit că, în realitate, premierul nu a efectuat niciun fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare cu Şova.

Mai mult, în perioada efectuării unor controale fiscale, Ponta s-ar fi înţeles cu Şova ca acesta să întocmească în cadrul societăţii de avocaţi rapoarte de activitate juridică, "pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenţia", spun procurorii anticorupţie.

Procurorii DNA susţin că, în realitate, Ponta nu a efectuat niciuna dintre activităţile înregistrate în contabilitate, folosind o parte din sumele obţinute de la SCA "Şova şi Asociaţii" pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidenţial situat în Bucureşti. Firma lui Dan Şova i-ar fi cumpărat premierului şi un autoturism Mitsubishi Lancer Evo 10, "la solicitarea expresă" a acestuia.