Antonescu: Preşedintele rămâne cu prerogative în zona executivă; Poate prezida şedinţele de Guvern

Preşedintele comisiei de revizuire a Constituţiei a fost întrebat, la finalul lucrărilor de luni ale comisiei, de ce au fost eliminate atribuţiile preşedintelui în ceea ce priveşte solicitarea de începere a urmăririi penale împotriva membrilor Guvernului sau suspendarea acestora din funcţie.

"De vreme ce Guvernul îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea, sub controlul şi din învestitura Parlamentului, toate aceste lucruri care privesc Guvernul trebuie să fie decise de Parlament. Este până la urmă o chestiune de autoritate, nu este o chestiune de fond", a răspuns Antonescu.

El a precizat că modificările aduse Legii fundamentale întăresc autoritatea Parlamentului, în raport cu celelalte instituţii.

"Este o Constituţie care nu ia puteri de la preşedinte şi le dă primului-ministru sau invers, este o Constituţie care întăreşte autoritatea Parlamentului, nu doar asupra Guvernului, ci practic asupra întregului sistem politic românesc", a mai susţinut liderul PNL.

În cazul atribuţiilor preşedintelui, Antonescu a afirmat că, potrivit actualei Legi fundamentale, acesta nu avea atribuţia de a desemna prim-ministru "pe cine doreşte" şi nici de a respinge o propunere de remaniere.

"Toate aceste lucruri nu erau în Constituţie, toate aceste lucruri au fost interpretări fie ale preşedintelui, fie în unele cazuri ale Curţii Constituţionale şi, tocmai de aceea, Constituţia clarifică aceste lucruri, nemailăsând loc de interpretare nici preşedintelui, nici Parlamentului, nici Curţii în această privinţă. (...) Nu vom mai avea un preşedinte care, asemeni actualului preşedinte, să-şi poată permite să spună şi să şi facă că ignoră rezultatul unor alegeri, că ignoră o majoritate parlamentară, că ignoră precizările exprese din Constituţie existente şi acum", a adăugat liderul PNL.

El a fost întrebat dacă şeful statului va mai avea atribuţii în zona executivă.

"Sigur că are atribuţii de vreme ce este preşedinte al Consiliului Naţional de Securitate, care reuneşte toate organismele pe care le cunoaşteţi conform actualei, de vreme ce este comandant suprem al forţelor armate, de vreme ce în anumite situaţii poate dizolva Parlamentul, de vreme ce reprezintă statul în relaţiile sale internaţionale, de vreme ce se poate adresa Parlamentului cu mesaje politice", a răspuns Antonescu.

Liderul PNL a fost solicitat să precizeze dacă preşedintele va mai participa la şedinţele de Guvern şi le va prezida.

"Participă exact ca în condiţiile de până acum la şedinţele de Guvern şi, dacă participă la şedinţele de Guvern, evident că şi le prezidează", a răspuns Antonescu.

El susţinut că preşedintele nu este "un şef al tuturor". "Preşedintele este reprezentantul tuturor, este reprezentant şi şef al statului român, dar asta nu înseamnă că este şeful tuturor. Adică nu este ... Acest sistem, dacă îl vrem democratic, bazat pe separaţia puterilor în stat, bazat pe atribuţii foarte precise ale tuturor instituţiilor, bazat pe alegeri diferite ale cetăţenilor pentru preşedinte, pentru Parlament sau pentru administraţia locală, nu e aşa un de IAS sau un soi de fabrică socialistă, la care există un director general care e domnul Băsescu, aşa ceva nu va mai fi", a mai declarat preşedintele PNL.

Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat, luni, un amendament prin care este modificat articolul privitor la urmărirea penală a membrilor Guvernului, în sensul eliminării atribuţiilor şefului statului în această situaţie.

Membrii comisiei de revizuire a Constituţiei au adoptat un amendament al UDMR, prin care sunt eliminate atribuţiile preşedintelui României în ceea ce priveşte posibilitatea de a cere urmărirea penală a unui ministru sau de a-l suspenda din funcţie.

"Parlamentul, în şedinţă comună a celor două Camere, are dreptul exclusiv de a cere urmărirea penală a primului-ministru şi a membrilor Guvernului, pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. În cazul aprobării cererii de urmărire penală a membrilor Guvernului, primul-ministru va înainta Preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului o cerere motivată de suspendare din funcţie a acestora. Suspendarea din funcţie se va decide în şedinţa comună a celor două Camere. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui de drept din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", este noua formă a articolului 109, alineatul 2 din Legea fundamentală, adoptată de comisia de revizuire.

În actuala formă a Constituţiei, la articolul 109, alineatul 2 menţionează că "numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".

De asemenea, tot în şedinţa de luni, membrii comisiei de revizuire au adoptat un amendament prin care articolul 1, alineatul (4), care în Constituţia actuală are următorul cuprins: "Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale" se modifică, urmând să aibă următorul conţinut: "Statul se organizează potrivit principiilor separaţiei, echilibrului şi cooperării loiale a puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale. Puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern şi de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti".