Audierile miniştrilor din Cabinetul Dăncilă - 2

UPDATE 12:25 Aviz pozitiv în comisie pentru Valentin Popa, ministrul propus pentru Educaţie

Valentin Popa, propus ministrul Educaţiei Naţionale, a primit, luni dimineaţă, aviz pozitiv în comisia de specialitate din Parlament, cu 22 de voturi "pentru" şi 12 "împotrivă".

În timpul audierii lui Valentin Popa în Comisia de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, a existat şi un incident. Trei parlamentari ai Partidului Naţional Liberal au tăiat, luni, panglici, în faţa acestuia după ce în spaţiul public au apărut imagini cu acesta surprins când spune "pamblică". După ce cei trei parlamentari liberali, printre care s-a numărat Florin Roman şi Radu Leureanu, au tăiat panglici în timp ce ministrul propus la Educaţie se prezenta, un alt membru al comisiei a cerut preşedintelui de şedinţă să ia măsuri.

"Doamna preşedinte, dar conduceţi şedinţa sau ce faceţi?", a întrebat cineva din sală

Apoi, Mihai Goţiu, parlamentar USR, i-a înmânat lui Valentin Popa şi o carte de gramatică.

După ce premierul desemnat, Viorica Dăncilă, şi-a anunţat componenţa Guvernului, pe Internet a apărut o înregistrare video cu Valentin Popa, propus pentru funcţia de ministru al Educaţiei, care face mai multe greşeli gramaticale. Printre altele, Popa vorbeşte despre ”pamblică”.

Valentin Popa, propunerea PSD pentru funcţia de ministrul al Educaţiei, este rectorul Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava din primăvara anului 2012. Acesta a fost susţinut pentru preluarea portofoliului de organizaţia PSD Suceava, fiind votat de CEx în defavoarea Ecaterinei Andronescu. Valentin Popa s-a născut la 12 iulie 1964, iar din 1989 a început să lucreze la Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, unde din 2012 până în prezent ocupă funcţia de rector. De asemenea, Valentin Popa a fost şef al catedrei de Calculatoare şi Automatizări, dar şi director de proiect în cadrul unor contracte de cercetare ce implică lucrul în consorţii şi managementul unor echipe de cercetători distribuite teritorial, potrivit CV-ului afişat pe site-ul universităţii.

În noiembrie 2017, Valentin Popa a avut mai multe schimburi de replici cu ambasadorul Rusiei în România, Valeri Kuzmin, la un seminar organizat la Suceava. Potrivit presei locale, la acel moment Kuzmin a spus că armata rusă nu a intervenit în estul Ucrainei, explicând că "atunci când a intervenit în Abhazia în două zile, din greşeală a ajuns în Tbilisi, dar după ce au înţeles greseala au dat comandă şi trupele s-au retras".

"Iata un motiv pentru care ar trebui sa colaboram in domeniul economic si stiintific. Poate împreună, cele două state, cercetatorii din cele două state, ar putea lucra la sistemul de frânare al tancurilor astfel încât să se oprească mai repede şi nu în câţiva zeci de kilometri", a replicat Valentin Popa.

În 2015, la deschiderea anului academic, Valentin Popa spunea că atât timp cât alocaţia pentru un student e mai mică decât cea pentru un deţinut, numărul lor va tinde să se egaleze întrucât lipsa finanţării educaţiei duce la costuri mai mari cu cei "needucaţi".

"Decidenţii politici trebuie să fie conştienţi că atât timp cât alocaţia pentru un student va fi mai mică decât cea pentru un deţinut, într-un final, numărul acestora va tinde să se egaleze. Cu cât foloseşti fonduri mai puţine pentru educaţie, cu atât ai nevoie de mai mulţi bani pentru cei needucaţi", a spus Popa.

UPDATE 12:21 Lucian Şova, validat ca ministru al Transporturilor de comisiile reunite din Parlament

Comisiile permanente pentru Politică economică, reformă şi privatizare, respectiv Industrii şi servicii din Parlament l-au validat, luni, pe Lucian Şova, candidatul PSD la funcţia de ministru al Transporturilor, cu 32 de voturi „pentru” şi 11 „împotrivă”.

Printre priorităţile enumerate la şedinţa de audiere, Lucian Şova a menţionat accelerarea proceselor de atribuire a contractelor de infrastructură, dar şi activarea unei relaţii mai bune cu subordonaţii din minister. „De multe ori, miniştrii sunt conduşi de subordonaţi, de către cei pe care ei ar trebui să-i conducă. Experienţa mea, inclusiv la Ministerul Comunicaţiilor, arată că dacă subordonaţii găsesc în ministru o persoană care îşi asumă responsabilităţile, atunci ei sunt gata să-l urmeze”, a spus Şova.

El a mai arătat că, pentru accelerarea proiectelor de infrastructură, „am să-l rog pe ministrul Justiţiei, să stabilim ca la Curtea Supremă de Justiţie contestările proiectelor de infrastructură să se rezolve cu celeritate”. De asemenea, Şova a spus că „vom deschide mai multe proceduri (n.n.- licitaţii), astfel încât dacă unele sunt în contestare sau în diverse faze în justiţie, măcar să meargă celelalte”.

Întrebat despre „proiectul Bechtel” (Autostrada Transilvania, Braşov-Borş), Lucian Şova a spus că „oricât de mult ne-ar fi costat, trebuia făcut - ar fi fost mai ieftin decât ne costă acum faptul că nu e terminat”.

Lucian Şova este la al doilea mandat după cel de la Comunicaţii. Anterior mandatului de la Comunicaţii, Şova a avut mai multe poziţii în cadrul companiilor din subordinea Ministerului Transporturilor, fiind apreciat în mod special de cei din sectorul rutier.

Lucian Şova, în vârstă de 47 de ani, este, în prezent, la al doilea mandat ca deputat. Primul mandat a fost în perioada 2012-2016, când a fost secretar în Comisia pentru transporturi şi infrastructură. Şova a absolvit un curs în cadrul Universităţii Naţionale de Apărare Carol I.

În perioada septembrie 2010 – decembrie 2012 a fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al Spitalului Judeţean Bacău. În aceeaşi perioadă a ocupat funcţia de consilier al managerului general în cadrul companiei de transport Cominfortrans, din Bacău, post pe care l-a mai ocupat în perioada august 2005 – februarie 2009.

Timp de un an, din octombrie 2009 până în aceeaşi lună din 2010, Şova a fost consilier personal al ministrului Economiei. Anterior, în perioada martie 2009 – octombrie 2009 a ocupat funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei.

Lucia Şova a fost director general în cadrul Departamentului Transporturi Rutiere din Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în perioada ianuarie 2002 – iulie 2005. Deputatul a fost director general adjunct în cadrul Autorităţii Rutiere Române din Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în perioada mai 2001 – ianuarie 2002. Anterior, din ianuarie 2001 până în mai 2001, fusese consilier personal al ministrului Transporturilor.

UPDATE 11:59 Aviz pozitiv în comisia parlamentară pentru George Ivaşcu, propus la ministerul Culturii

George Ivaşcu a primit luni aviz pozitiv, în comisia parlamentară, după audierea sa pentru funcţia de ministru al Culturii. George Ivaşcu a primit 16 voturi pentru şi 7 împotrivă.

George Ivaşcu, propus de PSD pentru funcţia de ministru al Culturii, este actor, regizor, dar şi manager şi fondator al Teatrului Metropolis din Bucureşti, fiind un susţinător şi promotor al tinerei generaţii de creatori.

Născut pe 15 februarie 1968, în Bucureşti, George Ivaşcu a absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1993, la clasa lui Gelu Colceag, şi a jucat apoi pe scenele celor mai importante teatre din Capitală şi din ţară.

În 1993, a fost angajat la Teatrul de Comedie, apoi, în 1996, la Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" Bucureşti (TNB).

Este conf. univ. dr. la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică "Ion Luca Caragiale" din Bucureşti.

Ivaşcu s-a impus ca actor şi regizor, iar, în ultimii zece ani, ca manager cultural, fiind din 2007 fondatorul şi managerul Teatrului Metropolis din Bucureşti. În calitatea sa de manager cultural s-a impus ca promotor şi susţinător al tinerei generaţii de creatori, în egală măsură fiind preocupat de păstrarea memoriei artiştilor consacraţi de teatru şi film din România, iniţiind proiectul Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Bucureşti.

Este, de asemenea, iniţiatorul cotidianului online de cultură Ziarul Metropolis.

UPDATE 11:57 Aviz pozitiv în comisie pentru Graţiela Gavrilescu, propusă vicepremier şi ministrul Mediului

Graţiela Gavrilescu, propusă vicepremier şi ministrul Mediului, a primit, luni dimineaţă, aviz pozitiv în comisia de specialitate din Parlament, cu 18 de "voturi" pentru şi şase "împotrivă".

Graţiela Leocadia Gavrilescu, propunerea Cabinetului Dăncilă pentru viceprim-ministru şi ministru al Mediului, s-a născut la 24 iunie 1966, la Bucureşti.

În perioada 1990 - 1994 a fost inginer chimist-tehnolog prelucrarea cauciucului la SC ARPACOR SA Bucov, apoi timp de doi ani a fost responsabil toxicologie şi protecţia mediului la aceeaşi firmă, iar din 1996 până în 2004 a fost director general al societăţii.

Între 2003 şi 2004 a fost preşedinte PUR Ploieşti, din 2004 a fost membru al PNL Prahova, iar din martie 2011 vicepreşedinte al Organizaţiei de Femei a PNL. În intervalul 2004-2007 a fost viceprimar al municipiului Ploieşti. La Congresul PLR din 1-2 august 2014, când a fost ales preşedinte Călin Popescu-Tăriceanu, Graţiela Gavrilescu a fost aleasă şi ea unul dintre cei 19 vicepreşedinţi ai formaţiunii. După transformarea grupului parlamentar PC în PC - PLR şi devenit ulterior ALDE, ea a devenit membră a acestui grup.

UPDATE 11:36 Viorel Ştefan, validat de comisiile reunite din Parlament pentru funcţia de vicepremier

Comisiile permanente pentru Politică economică, reformă şi privatizare, respectiv Industrii şi servicii din Parlament l-au validat, luni, pe candidatul PSD la funcţia de vicepremier, Viorel Ştefan - fost ministru de Finanţe - cu 41 de voturi „pentru” şi 16 „împotrivă”.

„De ce eu? Am multă experienţă”, şi-a început Viorel Ştefan pledoaria pentru a primi validarea ca vicepremier. „Am activat în economia reală, am condus procese de restructurare de întreprindere, de listare pe Bursa de Valori, am condus procese economice de toate felurile (...) Am fost implicat când s-au înfiinţat Bursa Română de Mărfuri, Bursa de Valori Bucureşti, instituţiile pieţei de capital, CNVM”, a spus Viorel Ştefan.

Referindu-se la mandatul de la Finanţe (deţinut în perioada ianuarie-iulie 2017), Viorel Ştefan a menţionat că „această experienţă m-a ajutat să înţeleg ce se întâmplă în interiorul sistemelor birocratice”.

Printre priorităţile mandatului său ca vicepremier, Viorel Ştefan a menţionat adoptarea Codului Economic, constituirea Casei de Comerţ, tehnologizarea administraţiei publice „după modelul Parlamentului European” şi unele investiţii în infrastructura culturală, pentru aniversarea Centenarului (Muzeul de Istorie a României, Muzeul Naţional de Artă, o sală polivalentă etc.) şi investiţii în 15 centre regionale de Arhivă, la nivelul fiecărei Curţi de Apel, ca şi sprijinirea producţiei agricole „la sortimentele deficitare”.

Întrebat de ce a fost modificat Codul Fiscal de peste 260 de ori în anul 2017, Viorel Ştefan a explicat că multe din aceste modificări au fost „în sensul relaxării şi simplificării regimului taxelor şi impozitelor”, lucru care „conform articolului 4 din Codul Fiscal se poate face fără a eluda termenele prevăzute pentru dezbaterea publică”.

Viorel Ştefan este membru al PSD de 25 de ani. Timp de 12 ani, din 1996 până în 2008, a fost senator PSD şi de atunci este deputat, fără întrerupere. Între 2000 şi 2004 a condus Comisia de Buget-finanţe de la Senat şi a fost ministru de Finanţe în 2017, în guvernul Grindeanu. S-a născut pe 26 iulie 1954 în localitatea Mitoc, judeţul Botoşani. Este căsătorit şi are trei copii.

De profesie economist, Viorel Ştefan a terminat Facultatea de ştiinţe economice de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Înainte de Revoluţie, a fost economist şi şef serviciu la NAVROM Galaţi. Între anii 1991-1996, Viorel Ştefan a ocupat funcţia de director general la Compania de Navigaţie Fluvială Română NAVROM SA Galaţi. Între anii 1995 şi 2001 a fost preşedintele Asociaţiei Armatorilor şi Operatorilor Portuari Fluviali din România.

UPDATE 11:32 Aviz pozitiv în comisie pentru Mihai Fifor, ministrul propus pentru Apărare

Mihai Fifor, ministrul propus la ministerul Apărării Naţionale (MApN), a primit, luni dimineaţă, aviz pozitiv în comisia de specialitate din Parlament, cu 21 de "voturi" pentru şi 8 "împotrivă".

Mihai-Viorel Fifor, propus ministru al Apărării, a condus şi ministerul Economiei, în subordinea căruia se află mai multe companii naţionale de armament care au negociat în ultima vreme contracte cu firme străine interesate să producă echipamente militare în România.

În Parlament, în 2017 a condus Comisia de anchetă a alegerilor din 2009, comisia de Transporturi, iar în martie 2014, Fifor a fost ales preşedintele Comisiei parlamentare de anchetă privind terenurile de la Nana.

Absolvent de filosofie şi cu doctorat în antropologie socială, el a fost refuzat de preşedintele Klaus Iohannis în 2015, când premierul de atunci Victor Ponta l-a propus ca ministru al Transporturilor. El a absolvit în 2009 cursul "Securitate şi buna guvernare" la Colegiul Naţional de Apărare, precum şi Colegiul Naţional de Afaceri Interne. Mihai Fifor a fost şi senator de Dolj.

UPDATE 10:50 Bogdan Trif, validat de comisiile reunite din Parlament ca ministru al Turismului

Comisiile permanente pentru Politică economică, reformă şi privatizare, respectiv Industrii şi servicii din Parlament l-au validat, luni, pe candidatul PSD la funcţia de ministru al Turismului, Bogdan Trif, cu 38 de voturi „pentru” şi 13 „împotrivă”.

La audierile de validare, Bogdan Trif a menţionat că priorităţile sale sunt adoptarea Legii turismului (asupra căreia s-a desfăşurat în 2017 o sesiune de dezbatere publică) şi elaborarea unei noi strategii pentru turism, iar ca temă principală din Master Planul de Turism a menţionat definitivarea domeniului schiabil Făgăraş. Domeniul are „peste 150 de kilometri de pârtie unde zăpada persistă peste 200 de zile pe an”, a spus viitorul ministru.

De asemenea, Trif a menţionat că turismul este afectat de un deficit de forţă de muncă de peste 40% şi a arătat că va constitui un Centru Naţional de Învăţământ pentru Turism, în vederea instruirii de personal pentru hoteluri şi unităţi turistice.

Bogdan Trif s-a născut în 28 aprilie 1977, are 41 de ani şi este căsătorit. Înainte de a fi propus pentru funcţia de ministru al Turismului, Bogdan Trif a fost comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu, unde lucrează din 31 martie 2016. Anterior, Bogdan Trif a fost director al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Sibiu, în această instituţie lucrând din 2004, când s-a angajat ca şi consilier.

Bogdan Trif este absolvent al Facultăţii de Agronomie, în cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, fiind inginer. A urmat un program de masterat la Facultatea de Ştiinţe Ecologice şi altul de Managementul Securităţii, Sănătăţii şi Relaţiilor de Muncă, la Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”, din Sibiu.

În perioada 2009-2012, Bogdan Trif a urmat şi cursurile Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative din cadrul Universităţii Alma Mater Sibiu.

Din aprilie 2017, Bogdan Trif este şi preşedinte al PSD Sibiu, acesta schimbându-l din funcţie pe Ovidiu Sitterli, în acel moment deputat PSD.

UPDATE 10:43 Aviz pozitiv în comisie pentru Carmen Dan, ministrul propus pentru Afaceri Interne

Carmen Dan, ministrul propus pentru Afaceri Interne (MAI), a primit, luni dimineaţă, aviz pozitiv în comisia de specialitate din Parlament, cu 20 de voturi "pentru" şi 9 "împotrivă".

Alături de Carmen Dan, la audierea în comisia de specialitate au mai fost prezenţi şeful Poliţiei Române, Cătălin Ioniţă, dar şi comandantul Jandarmeriei Române, Sebastian Cucoş.

Carmen Daniela Dan a ocupat funcţia de secretar al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) între lunile martie şi septembrie 1990 şi secretar al Şcolii generale numărul 3 Videle între 1990 şi 1996. În iulie 1996 a devenit referent al Băncii Agricola – Agenţia Videle, funcţie pe care a deţinut-o până în noiembrie 2001. Din 2001 până în 2002 a fost teller front office la Raiffeisen Bank – Agenţia Videle. În 2002 a devenit consilier juridic al Consiliului Judeţean Teleorman – Serviciul Juridic şi Contencios, ocupând această funcţie până în anul 2010. Din 2010 până în 2012 a fost director executiv al Consiliului Judeţean Teleorman – Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor al Judeţului Teleorman.

Ea a fost subprefect al judeţului Teleroman timp de aproape doi ani, între 15 iunie 2012 şi 13 martie 2014, dată la care a devenit prefect al judeţului şi a ocupat această funcţie până în data de 22 decembrie 2016, când a fost numită preşedinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din Senat, ca urmare a obţinerii unui mandat de parlamentar.

UPDATE 10:25 Radu Oprea, validat de comisiile reunite din Parlament ca ministru pentru Mediul de Afaceri

Comisiile permanente pentru Politică economică, reformă şi privatizare, respectiv Industrii şi servicii din Parlament l-au validat, luni, pe candidatul PSD la funcţia de ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Radu Oprea, cu 32 de voturi „pentru” şi 13 „împotrivă”.

La dezbaterile pentru validare, Radu Oprea a ţinut să precizeze că a activat în mediul de afaceri „de la o microîntreprindere, în 1990, până la o firmă care se încadrează la categoria mari contribuabili” şi că „sunt dintre cei care n-am dormit în nopţile de 24-25 că trebuie să-şi plătească dările la stat” (n.n.- în fiecare lună, data de 25 este termenul de declarare şi plată a taxelor şi impozitelor; pe de altă parte, Oprea este urmărit penal pentru evaziune fiscală).

Referindu-se la mandatul său, Oprea a menţionat că „este ca o competiţie cu preluare de ştafetă, iar regula jocului este dată de programul de guvernare”.

Întrebat despre programul Startup Nation, în speţă despre faptul că unii câştigători ai programului oferă pe platforma OLX proiectele eligibile în loc să le dezvolte, Radu Oprea a răspuns că acestea sunt „cazuri izolate” asupra cărora încă nu e cazul să se insiste. „Am avut unele discuţii, dacă e corect să se limiteze creativitatea încurajată prin acest program şi am stabilit că nu e cazul. Dacă ceea ce spuneţi, cu vânzarea proiectelor pe OLX, devine un fenomen, dacă atinge un prag, poate va trebui să impunem unele limitări, dar deocamdată sunt câteva cazuri izolate”, a spus viitorul ministru pentru Mediul de Afaceri.

Radu Ştefan Oprea este senator la primul mandat şi a fost prefectul judeţului Prahova. Oprea este cunoscut drept fondator al firmelor Urban, cu diverse domenii de activitate, de la construcţii la reparaţii electrice şi consultanţă. În declaraţiile de avere, depuse ca senator, Radu Oprea a notat că deţine părţi sociale sau a acordat împrumuturi mai multor firme, printre care şi unele din grupul Urban.

Oprea a fost trimis în judecată, alături de Mihail Ştefănescu şi firmele Urban Electric şi ICIM, pentru evaziune fiscală şi complicitate la infracţiunea de spălare de bani, prejudiciul produs în acest caz fiind de peste 220.000 de lei. Oprea a ţinut să precizeze, în faţa parlamentarilor, la şedinţa de validre, că are „cazierul imaculat”.

UPDATE 10:19 Aviz pozitiv în comisie pentru Ana Birchall, propusă vicepremier

Ana Birchall, propusă vicepremier pentru implementarea parteneriatelor internaţionale, a primit, luni dimineaţă, aviz pozitiv în comisia de specialitate din Parlament, cu 16 voturi "pentru", 10 "împotrivă" şi o abţinere.

„În ceea ce priveşte poziţionarea Departamentului de Stat al SUA, vă mărturisesc că eu am studiat şi în România, am studiat masterat şi doctorat în SUA. În domeniul Dreptului, chiar se situează la nivel international şi, şi acolo, la fel ca în colaborarea cu alte universităţi, în discuţiile cu alţi colegi noi am învăţat un principiu fundamental, şi anume că orice act de justiţie se înfăptuieşte exclusiv în sala de judecată, având la bază probatoriul existent la dosar, iar apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale sunt elemente esenţiale în orice stat de drept”, a declarat Birchall, la audieri.

Totodată, aceasta a precizat că un obiectiv fundamental este consolidarea parteneriatelor strategice, în special cel cu SUA. Alte parteneriate menţionate de Birchall au fost cele cu Franţa, Germania, Republica Moldova, dar şi cu India şi Africa.

„Prioritar pentru fiecare dintre noi este programul de guvernare”, a spus Ana Birchall.

În privinţa Brexit, Birchall a precizat că parteneriatul româno-britanic trebuie aprofundat.

„Împreună cu Ministerul Românilor de Pretutindeni, vă asigur că respectarea drepturilor şi protejarea intereselor românilor din Marea Britanie este o prioritate”, a susţinut aceasta.

Ana Birchall a ocupat postul de ministru al Afacerilor Europene în Executivul Grindeanu, dar a fost şi consilier al lui Victor Ponta, pe vremea când acesta era premier.

UPDATE 10:01 Aviz pozitiv în comisie pentru Victor Negrescu, ministrul propus pentru Afaceri Europene

Victor Negrescu, ministrul propus pentru Afaceri Europene, a primit, luni dimineaţă, aviz pozitiv în comisia de specialitate din Parlament, cu 18 voturi “pentru” şi 10 “împotrivă”.

„Suntem în grafic cu ceea ce înseamnă organizarea şi pregătirea acestei preşedinţii. Nu o spun eu. În urmă cu o săptămână, au fost la Bucureşti omologii mei din Croaţia şi Finlanda şi reprezentanţii secretariatului consiliului. Din dialogul pe care l-am purtat a reieşit că România este în grafic cu aceste pregătiri şi este capabilă să organizeze aceste lucruri importante pentru ţară”, a precizat Victor Negrescu.

Victor Negrescu a afirmat că, în ultimele luni, cu sprijinul colegilor din Guvern, a reuşit să obţină sprijinul mai multor state pentru a putea prelua, la sfârşitul acestui an, preşedinţia strategiei UE pentru Dunăre. „Este un lucru important, practic vom deţine preşedinţia acestei strategii în acelaşi moment în care vom deţine şi preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, lucru care ne va permite nouă să maximizăm interesele în ceea ce înseamnă dezvoltarea acestei strategii importante pentru ţară”, a spus Negrescu.

Cât priveşte ieşirea Marii Britanii din UE, Negrescu a afirmat că în luna august a realizat un document care a stabilit axele strategice ale Guvernului României în contextul Brexit.

„Am discutat cu românii care trăiesc acolo, i-am implicat în acest proces, am pornit o campanie online pentru a-i informa mai bine despre aceste lucruri şi obiectivul pe care l-am fixat este acela că drepturile cetăţenilor români din Marea Britanie vor fi respectate a fost atins. Acordul preliminar prevede acest lucru că toţi cetăţenii europeni vor beneficia de aceleaşi drepturi”, a spus Negrescu.

Audierea lui Victor Negrescu a durat în jur de 30 de minute.

În 2008, Negrescu, care era candidat al Alianţei PSD-PC pentru Camera Deputaţilor în Colegiu 10 din Bucureşti, a propus reducerea TVA la prezervative -în cadrul ofertei sale electorale - argumentând astfel: ""Trendul ascendent înregistrat de aceste statistici, coroborat cu faptul că media europeană a TVA la prezervative este de 10%, m-au determinat să aduc pe agenda publică o astfel de propunere. Promovarea unei astfel de iniţiative va contribui nu doar la protejarea cetăţenilor de riscuri inutile, ci va dovedi că ştim să ne adaptăm ca societate la ritmul alert de viaţă pe care îl are populaţia".

El a mai folosit ca argument "statisticile îngrijorătoare", respectiv faptul că în România existau atunci "25.000 de cazuri de HIV / SIDA, 70 % dintre bolnavi sunt tineri şi în fiecare an au loc 160.000 de avorturi, dintre care 10 % sunt în rândul tinerelor de 15 – 19 ani".

La acel moment, Negrescu şi-a prezentat oferta electorală într-o cafenea din Capitală, ocazie în care a împărţit auditoriului prezervative pe care era inscripţionată sigla PSD şi numele său, precum şi numărul sectorului în care candida.

Licenţiat în ştiinţe politice la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, Negrescu deţine un MBA la ASE şi CNAM Paris, precum şi un Master în Afaceri Europene şi Internaţionale la IEP Grenoble.

UPDATE 09:42 Aviz pozitiv în comisie pentru Teodor Meleşcanu, ministrul propus pentru Ministerul de Externe

Teodor Meleşcanu, propus pentru Ministerul de Externe, a primit, luni dimineaţă, aviz pozitiv în comisia de specialitate din Parlament, cu 14 voturi "pentru" şi 8 "împotrivă".

„Priorităţile şi măsurile pe care o să le avem în vedere sunt cele înscrise în programul de guvernare. În esenţă, este vorba despre importanţa pentru creşterea profilului de ţară în Uniunea Europeană şi în NATO, parteneriatul strategic cu NATO, relaţiile cu ţările vecine, o atenţie specială fiind acordată Republicii Moldova, colaborarea regională prin intermediul unor parteneriate pe care le avem cu Polonia, Turcia, interesul nostru pentru Caucazul de Sud, relaţiile cu Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, şi deschiderea unor parteneriate economice cu ţările din Asia, Afirca şi America Latină - cu Japonia, Coreea de Sud, Chian şi India”, a declarat Teodor Meleşcanu, la audieri.

Totodată, acesta a adăugat că pe lista priorităţilor se află şi Centenarul Marii Uniri.

„Centenarul Unirii are pentru noi are o dublă importanţă: să ne permită să ne proiectăm ca o ţară a Ueşi a NATO în viitor, să respectăm şi să apreciem eforturile înaintaşilor noştri şi ne dorim ca acest an al Centenarului să fie un an al dialogului, şi mai puţin al disputelor şi conflictelor atunci când este vorba de interese internaţionale”, a precizat ministrul Afacerilor Externe.

Întrebat cu vor fi puse în acord interesele pe care România şi le promovează la nivelul Uniunii Europene cu priorităţile pe care le vizează Uniunea Europeană, Meleşcanu a răspuns: „Agenda europeană nu este dată de la Dumnezeu Tatăl. Ea este rezultatul contribuţiilor pe care statele membre ale Uniunii Europene şi-o aduc în elaborare acestei agende europene”.

În ceea ce priveşte aderarea României la Schengen, Meleşcanu a precizat că ţara noastră îndeplineşte toate condiţiile de aderare.

„Schengenul pe care l-am visat, care a fost, nu mai este Schengenul de astăzi. ... există foarte multe probleme legate de migraţie, de azil European”, a adăugat acesta.

La începutul audierilor, senatorul PSD Cristian Dumitrescu, preşedintele Comisiei de politică externă, a solicitat celor prezenţi să ţină un moment de reculegere pentru fostul senator UDMR, Verestoy Attila, care a decedat.

Teodor Meleşcanu, propus pentru Ministerul de Externe, a mai deţinut această funcţie atât în Guvernul Văcăroiu (1992 -1996) şi în Guvernul Ponta (14-28 noiembrie 2014), în contextul scandalului alegerilor din diaspora, Meleşcanu fiind director al SIE şi de patru ori senator.

Teodor Meleşcanu a fost şi ministru al Apărării (2007), în Guvernul Tăriceanu, dar şi ministru interimar al Justiţiei, timp de o lună, pe fondul scandalului privind numirea Noricăi Nicolai.

Teodor Meleşcanu are 75 de ani, fiind născut în Brad, judeţul Hunedoara. El a absolvit Facultatea de Drept a Universtităţii Bucureşti, în anul 1964, iar în anul 1973 Universitatea de la Geneva i-a oferit titlul de doctor în Drept Internaţional. Acesta a lucrat în cadrul MAE, începând cu anul 1966, iar în 1898 făcut parte din Misiunea Permanentă a României de pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite. Teodor Meleşcanu a fost senator în judeţul Prahova, pe listela PDSR, însă, a demisionat în anul 1997 după ce a fondat Alianţa pentru România, în iunie 1997, preluând conducerea formaţiunii în luna decembrie a aceluiaşi an. În ianuarie 2002, Alianţa pentru România a fuzionat cu PNL, iar Teodor Meleşcanu a devenit prim-vicepreşedinte al PNL. Meleşcanu obţine un nou fotoliu parlamentar la alegerile din noiembrie 2004, când este ales senator de Prahova, pe listele Alianţei D.A. În contextul remanierii guvernamentale din 5 aprilie 2007, Teodor Meleşcanu devine ministru al Apărării naţionale în Guvernul Tăriceanu. Meleşcanu obţine al treilea mandat de senator, în anul 2008, tot în judeţul Prahova, pe listele PNL. În februarie 2012 Meleşcanu preia condcerea Serviciului de Informaţii Externe, funcţie din care demisionează în anul 2012 pentru a reveni în politică.

La alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, acesta obţine doar 1% din voturile electoratului, luând decizia să îl susţină în al doilea tur pe candidatul PSD la preşedinţie, Victor Ponta, câteva zile mai târziu fiindu-o oferit şi un post de consilier în staff-ul social-democratului. Teodor Meleşcanu este ministru de Externe, în locul lui Titus Corlăţean, în contextul scandalului privind cozile de la urnele de vot din diaspora, păstrând portofoliul doar pentru câteva zile.
Meleşcanu nu a reuşit să faciliteze accesul la vot al românilor din diaspora în cel de al doilea tur de scrutin, invocând prevederile legislaţiei electorale. După înfrângerea suferită de Victor Ponta în alegerile prezidenţiale, Meleşcanu a făcut parte timp de un an din staff-ul acestuia, fiind unul dintre consilierii social-democratului. La începutul anul 2016 Teodor Meleşcanu se încrie în ALDE şi câştigă un nou mandat de senator la alegerile din 11 decembrie.

UPDATE 09:35 Ministrul Energiei, Anton Anton, a fost validat de comisiile reunite din Parlament

Comisiile permanente pentru Politică economică, reformă şi privatizare, respectiv Industrii şi servicii din Parlament l-au validat, luni, pe candidatul ALDE, Anton Anton, pentru funcţia de ministru al Energiei, cu 44 de voturi „pentru” şi 13 „împotrivă”.

Anton Anton a vorbit despre importanţa proiectului hidroenergetic Tarniţa (o premieră în discursurile miniştrilor Energiei din ultimii ani), arătând că „nimeni în regiune nu mai are această capacitate de socare şi regularizare prin pompaj a energiei”.

Pe de altă parte, „actuala strategie energetică, elaborată prin anul 2007, este doar o colecţie de texte care conţin multe dorinţe puse la un loc, dar la Ministerul Energiei se lucrează la o nouă strategie”, a menţionat Anton Anton.

Referitor la proiectul microhidrocentralelor de pe Defileul Jiului, blocat printr-o decizie judecătorească recentă, viitorul ministru al Energiei a spus că „va lupta” pentru reluarea activităţilor din zonă. „Am citit cu mare neplăcere că investiţiile de pe Jiu au fost stopate - şi nu numai atât, s-a cerut întoarcerea la stadiul în care a fost înainte de a începe construcţiile. După părerea mea de inginer, acest lucru nu se mai poate face. Ministerul Energiei va lupta ca în cel mai scurt timp să repunem în funcţiune capacităţile de acolo - desigur, conform cu normele de protecţie a mediului”, a spus oficialul.

Anton Anton s-a născut pe 22 decembrie 1949, la Timişoara. A mai îndeplinit funcţia de ministru, deţinând mandatul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului în Guvernul Tăriceanu.

Anton Anton a urmat cursuri universitare la Institutul Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara (1967-1972), obţinând titlul de inginer, apoi a efectuat studii postuniversitare de informatică şi matematică pentru cercetare, la Universitatea Bucureşti (1973-1974), curs de specializare ca bursier Fullbright la Johns Hopkins University din Baltimore (1977) şi apoi studii de doctorat la Institutul de Construcţii din Bucureşti (1977-1986), obţinând titlul ştiinţific de doctor inginer.

După absolvirea facultăţii a fost selectat pentru a rămâne în învăţământul superior la Catedra de Hidraulică şi Protecţia Mediului a Institutului de Construcţii din Bucureşti (astăzi Universitatea Tehnică de Construcţii). A desfăşurat activitate didactică şi de cercetare şi a fost şeful Laboratorului de Hidraulică (1972-2003).

Membru al PNL din anul 1995, profesorul Anton Anton a fost numit în anul 2005 în funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. A fost numit, apoi, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică din cadrul MEdCT (2006-2008). În octombrie 2008, Anton Anton a fost propus pentru funcţia de ministru al Educaţiei, Cercetării şi Tineretului în Guvernul Tăriceanu.

Din declaraţiile sale de avere reiese că Anton Anton are un apartament în Timişoara, moştenit, şi două case, una în Alba Iulia, moştenită, alta în Voluntari, construită. Are două maşini, cumpărate în 2011 şi 2014. Din 2016 este pensionar. A obţinut venituri din pensie de 9.126 de lei. Din salariul de profesor a obţinut, în 2017, 180.000 de lei.

UPDATE 09:02 Aviz pozitiv în comisie pentru Rovana Plumb, ministrul propus al Fondurilor Europene

“Până în anul 2020, obiectivul este de avea o rată de absorbţie de 72,5% din totalul alocării, adică 30 de miliarde de euro, iar până în 2023 să avem 100% din total alocare”, a declarat, în timpul audierilor, ministrul propus pentru Fonduri Europene.

Rovana Plumb a afirmat că priorităţile mandatului său vor fi să ceară la rambursare Comisiei Europene suma de 1,7 miliarde de euro, să deschidă toate liniile de finanţare, beneficiarii şi să îi asiste pe toată perioada de implementare a proiectelor. Ministrul propus a precizat că în luna februare va lansa un apel către toţi beneficiarii, astfel încât aceştia să poată transmite către minister planuri de simplificare, în special, în ceea ce priveşte sistemul informatic MySMIS.

Plumb a afirmat că va deschide linii de finanţare în Educaţie şi va lasa în luna februarie apeluri prin care vor fi acordate burse atât studenţilor din mediile defavorizate, cât şi burse doctorale, în valoare de de 400 de euro/student.

Totodată, ministrul a precizat că până la sfârşitul lunii februarie va transmite Comisiei Europene un plan pentru a evita dezangajarea de fonduri euro.

România are la dispoziţie pentru perioada 2014 - 2020 o alocare de 42,3 miliarde de lei care este asigurată prin instrumente prin fondurile europene structurale, atât prin Politica de Coeziune, cât şi prin Politica Agricolă Comună, a mai precizat Plumb.

“Ţinta noastră faţă de cele 42,5 miliaude de euro este ca peste 30 de miliarde de euro să intre în România, adică 75%, iar 100% până la finalul perioadei de programare, adică până în 2023”,a spus ministrul propus.

Audierea a durat aproximativ 40 de minute.

Potrivit informaţiilor postate pe site-ul Camerei Deputaţilor, Rovana Plumb s-a născut în Bucureşti, pe 22 iunie 1960. Este căsătorită şi are doi copii.În 1984 a absolvit Facultatea Utilaje şi Ingineria Proceselor Chimice din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, iar în 2004 îşi ia doctoratul în Managementului sistemelor industriale. În perioada 1987 – 2003 aurmat cursuri de perfecţionare în ţară şi în străinătate în domeniul managementului, protecţia consumatorului şi impactul asupra mediului. Şi-a început activitatea profesională în anul 1987. Astfel, în perioada 1984 – 1992 a fost inginer stagiar la SC Miraj Bucureşti, iar între anii 1992-1994 a ocupat funcţia de director comercial la aceeaşi societate. Între 1995 şi 2000 a fost preşedintele SC Gerovital Cosmetics Bucureşti. Din 2001 , timp de trei ani a fost secretar de stat, Preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, iar între 2005 şi 2007 a fost deputat. În anul în care România a aderat la UE şi până în luna mai a lui 2012 a fost deputat în Parlamentul European, iar ulterior a ocupat portofoliul de la Ministerul Mediului şi Pădurilor.

Este membru al PSD din 1994, iar între anii 2003 şi 2005 a fost secretar general, Organizaţia de Femei a PSD, ocupând de-a lung timpului diferite funcţii în cadrul partidului. A fost decorată cu Ordinul naţional "Serviciul Credincios" în grad de Cavaler.

UPDATE 08:57 Ministrul Economiei, Dănuţ Andruşcă, a fost validat de comisiile reunite din Parlament

Comisiile permanente pentru Politică economică, reformă şi privatizare, respectiv Industrii şi servicii din Parlament l-au validat, luni, pe candidatul PSD pentru funcţia de ministru al Economiei, Dănuţ Andruşcă, cu 42 de voturi „pentru” şi 18 „împotrivă”.

La şedinţa de validare, Dănuţ Andruşcă a citat o serie de pasaje din noul program de guvernare, vorbind despre Codul Economic (care „va fi în dezbatere parlamentară în anul 2018”), Fondul Suveran de Investiţii, actualizarea Legii redevenţelor şi constituirea Casei de Comerţ. Referindu-se la Legea Redevenţelor, Andruşcă a spus că un proiect normativ va fi transmis spre avizare „la sfârşitul lunii februarie”.

Dănuţ Andruşcă, în vârstă de 49 de ani, a fost propus de PSD pentru a prelua funcţia de ministru al Economiei, luându-i locul lui Gheorghe Şimon.

El a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 29 Neamţ, în anul 2016. Activitatea sa parlamentară consemnează o singură moţiune depusă şi 46 propuneri legislative iniţiate, din care 3 promulgate ca legi.

Anterior, Dănuţ Andruşcă a fost preşedinte al Consiliului de Administrare al Conversmin şi administrator special al Cupru Min. El a ocupat funcţia de director general la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN), unde a fost şi administrator special. A fost demis din funcţia de administrator special în aprilie 2014, în urma unui raport al Corpului de Control al ministrului Energiei de atunci, Răzvan Nicolescu. „Astăzi l-am demis pe administratorul special Dănuţ Andruşca, pentru că mi se pare imoral să aibă un venit lunar net de 20.000 lei, în condiţiile în care RAAN este în insolvenţă”, declara Nicolescu, la acel moment.

Dănuţ Andruşcă a obţinut licenţa ca economist în anul 2001, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Facultatea de Ştiinţe Economice.

UPDATE 08:00 Au început audierile în comisii ale miniştrilor propuşi în Guvernul Dăncilă

Membrii conducerilor celor două Camere ale Parlamentului au decis ca audierile miniştrilor guvernului condus de Viorica Dăncilă să se desfăşoare luni, între orele 8.00-14.00, urmând ca până seara să fie dat şi votul de învestitură.

Pentru ca guvernul Viorica Dăncilă să treacă de Parlament are nevoie de minimum 233 de voturi, iar coaliţia PSD-ALDE numără 243 de parlamentari, lucru care nu i-ar crea probleme la validarea noului executiv.

Până în prezent, UDMR este singura formaţiune care nu a decis cum va vota la învestitura guvernului Dăncilă. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a precizat că decizia va fi luată luni dimineaţă, în cadrul şedinţei grupurilor parlamentare ale formaţiunii.

Lista completă a miniştrilor propuşi pentru a face parte din Guvernul Dăncilă:

Viorica Dăncilă, premier

Viorel Ştefan, vicepremier

Graţiela Gavrilescu, vicepremier şi ministrul Mediului

Ana Birchall, vicepremier pentru implementarea parteneriatelor internaţionale

Paul Stănescu, vicepremier şi ministrul Dezvoltării

Valentin Popa, ministrul Educaţiei

Nicolae Burnete, ministrul Cercetării

Anton Anton, ministerul Energiei

Teodor Meleşcanu, ministrul de Externe

Rovana Plumb- ministrul Fondurilor Europene

Viorel Ilie, ministrul pentru Relaţia cu Parlament

Eugen Orlando Teodorovici, ministrul Finanţelor

George Ivaşcu, ministrul Culturii

Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii

Dănuţ Andruşca, ministrul Economiei

Ştefan Radu Oprea- ministrul pentru Mediul Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

Lucian Şova, ministrul Transporturilor

Carmen Dan- ministrul Afacerilor Interne

Mihai Fifor- ministrul Apărării

Tudorel Toader- ministrul Justiţiei

Petre Daea- ministrul Agriculturii

Lia Olguţa Vasilescu- ministrul Muncii

Bogdan Cojocaru- ministrul Comunicaţiilor

Ioana Bran, ministrul pentru Tineret şi Sport

Bogdan Trif- ministrul Turismului

Ioan Deneş- ministrul Apelor şi Pădurilor

Natalia Intotero- ministerul Românilor de Pretutindeni

Victor Negrescu- ministru delegate pentru Afaceri Europene