Haideţi să lăsăm ţara să respire. Este o propunere pe care v-o fac. Ştiu că nu vă arde de asta, aţi avut o sesiune grea, plecaţi în vacanţă, dar poate în vacanţă vă gândiţi şi, în septembrie, când ne vedem, găsim o soluţie comună să destrămăm plasa asta care apasă pe toate comunităţile
Nu voi considera reorganizarea administrativă ca un obiectiv abandonat chiar dacă acum, majoritatea nu are un consens politic. Organizarea administrativă este necesară
Reorganizarea administrativă este necesară. Este nepopulară pentru că foarte mulţi profită spunând: Vrei să nu mai ai judeţul tău? Vrei să rămâi pe drumuri?. Nu-i ia nimeni conturul judeţului, dar hai să-i luăm consiliul judeţean
Trebuie să depolitizăm administraţia şi pilonii politizării administraţiei locale sunt consiliile judeţene
Trebuie să lăsăm ţara să respire. O restruturare masivă a agenţiilor guvernamentală este obligatorie
Avem o administraţie care a rămas casetată din 1968
Dacă agenţiile sufocă primăriile, prin birocraţie, consiliile locale sufocă politic. Vă dau această imagine pentru a vă sensibiliza la ideea simplificării administraţiei
Nu este nicio exagerare că, deşi împreună am împins un sistem de descentralizare, în momentul de faţă agenţiile sufocă administraţia locală şi o încorsetează
În fiecare judeţ există cel puţin 44-45 de deconcentrate ale ministerelor lşi agenţiilor naţionale. În 1989 nu erau nici jumătate. Despre ce modernizare a statului discutăm dacă în toţi aceşti 20 de ani, cu toată descentralizarea făcută, noi am înfiinţat continuu agenţii, agenţii, agenţii
Reorganizarea administrativă – mulţi spun că a fost o chestiune anunţată pe genunchi. Nicidecum nu este anunţată pe genunchi. Eu, când nu mai reuşesc cu partidele, încep să vorbesc public. Subiectul reorganizării administrative a României este un subiect demult discutat cu premierul, demult discutat cu principalul partid de guvernământ. Şi, sigur, am sesizat şi lipsa de apetit a principalului partid de guvernământ pentru acest lucru
Au mai fost 25% cheltuielile cu salariile sectorului public, fără administraţiile locale
Cheltuilile cu programele sociale în România au reprezentat 46% din venitul bugetului de stat
România nu este singura ţară în care politicienii au avut neinspiraţia să cumpere voturi cu bani publici
În UE există declanşată o criză a datoriilor statelor, o criză a datoriilor suverane. Statele sunt în dificultate din două motive: Prima – datorită costurilor foarte mari ale statelor, şi salarii mult mai mari decât poate oferi. A doua este legată de sumele foarte mari cheltuite cu programele de asistenţă socială excesivă
Decizia JAI precizează şi dreptul şi obligaţia statului de a merge la confiscare extinsă
Cu privire la prezumţia de nevinovăţie a averii licite, dacă aţi observat, şi vecinii bulgari au anunţat că au adoptat legea care va intra în vigoare la 1 ianuarie. Această lege se referă la averea ilicită, prin soluţia de inversare a probei
Dacă se va aproba articolul în care propun ca magistraţii să răspundă pentru erori în baza unei legi organice, cred că echilibrul de care este nevoie se crează. O astfel de lege ponderează tentaţia abuzurilor împotriva oricui
Singurul lucru pentru care mai este protejat în faţa procurorului este arestarea. De aceea cred că ar fi o mare greşeală dacă nu aţi accepta limitarea imunităţii parlamentarului acolo unde este ea în acest moment, cu excepţia arestării
În proiectul pe care eu l-am iniţiat, conform Constituţiei, la propunerea Guvernmului, vizam şi capitolul imunitate. Cred că este esenţial pentru credibilitatea Parlamentului.
Legea de revizuire a Constituţiei va intra în vigoare numai după aprobarea Parlamentului
Am considerat importante reglementările legate de lupta împotriva corupţiei. Cu privire la mărirea duratei reţinerii de la 24 la 48 de ore, vă pot spune din cele observate: când s-a pus problema anchetării sau reţinerii unor grupuri mai mari, judecătorii au fost nevoiţi să judece noapte la ora 2 sau 3. Judecătorii să nu judece sub presiunea celor 24 de ore
Este nevoie ca instituţiile să aducă la îndeplinire obligaţiile ce revin ţării în această calitate
În vederea alinierii legilaţiei României la reglementările UE am propus unele modificări
Cum este scrisă acum Constituţia nu este posibilă coabitarea între cele două părţi
Este clar că însuşi textul Constituţiei îl determină pe preşedinte să vegheze la avea o majoritate în parlament, altfel nu are nicio posibilitate nici să-şi exercite mandatul nici să-şi ducă la îndeplinire măcar parţial programul
Condiţionarea procedurii de suspendare a preşedintelui de avizul favorabil al Curţii Constituţionale. Demersul este unul constituţional şi se realizează un echilibru în raportul dintre preşedinte şi parlament
Din nevoia de a clarifica textul constituţional am propus şi clarificarea textului referitor la interimatul funcţiei de ministru
Am considerat că avem nevoie de clarificarea raporturilor constituţionale între Parlament şi Guvern
România nu poate deveni un stat poliţienesc
Deja s-a ajuns ca arestările pe 29-60 de zile să fie o practică, iar după ce constată că omul trebuie pus în libertate, niciun procuror nu răspunde
Acest sistem are avantajul că nu se va mai întâmpla ce se întâmplă marţea, când se votează legi, şi foarte puţini ştiu ce legi s-au votat
Vă propun un sistem de legiferare mult mai eficient. În cadrul primei leclturi dezbaterile şi votul se va face pe articole
Recomandările Curţii Constituţionale nu sunt imperative, sunt puncte de vedere de care se poate ţine cont
De la preşedintele Senatului am primit o scrisoare prin care mi se solicita să introduc eu ca iniţiator modificările în proiectul de revizuire a Constituţiei solicitate de Curtea Constituţională. Nu este posibil pentru sunt decizii pe care le pot accepta, cele care contravin articolului 152 din Constituţie, dar sunt şi propuneri care nu fac parte din propunerea sa de revizuire. Cel mai corect lucru este să las Parlamentului de a accepta sau nu.
Prezenţa mea astăzi în Parlamentul României este strict legată de revizuirea Constituţiei
USL nu a participat la şedinţa în care preşedintele Traian Băsescu s-a adresat Parlamentului. „Vizavi de prezenţa domnului Băsescu în Parlament, nu vom participa la acest monolog al domniei sale. Este foarte clar că preşedintele, mai ales după întâlnirea de la Cotroceni, şi-a confirmat incapacitatea de a dialoga”, a spus luni copreşedintele USL Ponta.
Ultima şedinţă a Parlamentului în care preşedintele Băsescu a susţinut un discurs a avut loc în noiembrie 2010.