Băsescu respinge Legea prin care aleşii locali membri în Adunări Generale ale serviciilor de utilităţi nu mai erau incompatibili

În cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 se arată că primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene li se acordă calitatea de reprezentanţi ai comunelor, ai oraşelor, respectiv ai municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice.

Totodată, potrivit noii legi, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene îşi pot delega, prin dispoziţie, calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociaţiei.

Şeful statului menţionează că, potrivit legislaţiei în vigoare (Art. 37 şi 92 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001), persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţilor administrativ-teritoriale în asemenea asociaţii sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, în condiţiile respectării regimului incompatibilităţilor şi al conflictului de interese prevăzut de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

“Considerăm că adoptarea acestui act normativ nu este oportună, deoarece participarea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene în organele de conducere ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară amintite nu se justifică în mod obiectiv. Mai mult, soluţia legislativă propusă ar avea un impact negativ deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităţilor”, se arată în cererea de reexaminare semnată de preşedinte.

În cerere se menţionează că, “practic, ca efect al noului text de lege, Agenţia Naţională de Integritate nu va mai putea constata incompatibilitatea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene care vor face parte din organele de conducere ale acestor asociaţii”.

“Considerăm că o asemenea opţiune a legiuitorului diminuează activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate şi vine în contradicţie cu recomandările cuprinse în Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare din anii 2013 şi 2014 prin care se are în vedere consolidarea măsurilor anticorupţie şi de asigurare a integrităţii”, precizează şeful statului în cererea de reexaminare.

Traian Băsescu mai arată că, în contextul necesităţii combaterii corupţiei şi asigurării transparenţei şi a integrităţii în sectorul public, se impune menţinerea acestei incompatibilităţi între calitatea de primar sau preşedinte al consiliului judeţean şi aceea de reprezentant al comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, pentru a se evita suprapunerea intereselor colectivităţilor locale cu cele personale.

“Este evident că noul text de lege este de natură să pună în discuţie imparţialitatea şi obiectivitatea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene, creând premisele unui conflict de interese”, se mai arată în cererea de reexaminare transmisă Parlamentului.

Preşedintele mai afirmă că este necesar să se creeze un cadru juridic corelat cu celelalte acte normative în materie şi adecvat asigurării integrităţii în sectorul public.

“Astfel, trebuie evitate de către legiuitor paralelismele legislative, cerinţă impusă de normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 şi de jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Avem în vedere faptul că, prin legea aflată la promulgare, se modifică Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, însă nu se face nicio trimitere la actul normativ ale cărui dispoziţii sunt afectate, respectiv prevederile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Apreciem că această modalitate de reglementare este de natură să creeze instabilitate legislativă şi texte de lege echivoce”, se arată în cererea de reexaminare.

Şeful statului arată în finalul documentului că, luând în considerare competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, solicită reexaminarea legii trimisă la promulgare, în sensul respingerii sale.

Înaintea Consiliului European de la finalul lunii iunie, preşedintele Traian Băsescu declara că va ridica, din nou, problema accesului României la Schengen, bazându-se pe raportul MCV, dar a precizat că legea adoptată în Parlament privind scoaterea din atribuţiunile ANI a conflictului de interese la nivelul administraţiei locale nu ajută.

Preşedintele a explicat că argumentele de susţinere a începerii procesului de intrare în Schengen "derivă exact din raportul MCV care arată buna funcţionare a justiţiei în ansamblu prin modul cum este apreciată activitatea DNA, ANI, ICCJ".

"În ceea ce ne priveşte, considerăm că procesul trebuie să înceapă - procesul de intrare a României în Spaţiul Schengen - chiar dacă în raportul MCV sunt şi suficiente elemente care se constituie în zonă de critică, dar în mod deosebit la adresa clasei politice, a Parlamentului", a afirmat Traian Băsescu.

"Sigur, ultima lege votată în Parlament care scoate în afara controlului şi atribuţiunilor ANI conflictul de interese la nivelul administraţiilor locale nu e de natură să ne ajute, dar oricum eu am obligaţia să ridic această problemă şi să susţin necesitatea începerii procesului de aderare la Spaţiul Schengen", a mai spus Traian Băsescu.

Camera Deputaţilor a adoptat, în 24 iunie, un proiect care prevede ca primarii sau preşedinţii de CJ să fie reprezentanţii comunităţilor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, deputatul PDL Tinel Gheorghe arătând că puterea încearcă să-i scape de justiţie pe incompatibili.

Proiectul de lege a fost iniţiat de şase deputaţi PSD printre care Florin Iordache şi Marian Neacşu.

Iniţiatorii au precizat că “în practica administrativă s-a apreciat că este legal ca primarii, respectiv preşedinţii consiliilor judeţene să reprezinte unităţile administrativ-teritoriale în adunarea generală a asociaţiei şi în consiliul director”.

“Dată fiind inexistenţa unor prevederi exprese, ANI a apreciat, în opinia noastră, în mod abuziv, cu exces de putere, că funcţiile de primar şi preşedinte al consiliului judeţean sunt incompatibile cu calitatea de reprezentant al comunei, oraşului, municipiului şi judeţului în adunarea generală a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară. Iată de ce considerăm că se impune ca această situaţie să fie reglementată fără echivoc, stabilindu-se în mod expres faptul că primarii şi preşedinţii CJ sunt reprezentanţi de drept ai unităţilor administraiv-teritoriale în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, calitate pe care o pot delega prin act administrativ”, au explicat iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului.

Astfel, propunerea legislativă prevede că, “prin derogare de la prevederile art.37 şi art.92 din Legea nr.215/2001, statutul şi actul constitutiv ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice se aprobă prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre şi se semnează, în numele şi pe seama acestora, de primarii unităţilor administrativ-teritoriale asociate şi/sau, după caz, de preşedinţii consiliilor judeţene care sunt reprezentanţi ai comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiei; primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene îşi pot delega calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociaţiei, prin dispoziţie”.

La dezbateri, liderul deputaţilor PDL, Tinel Gheoghe, a arătat că prin această propunere legislativă se încearcă să fie scăpaţi primarii incompatibili, dar acest lucru nu se poate întâmpla, pentru că legea nu se aplică retroactiv. El a mai spus că, în acest caz, se încearcă obţinerea unei clemenţe din partea judecătorilor în privinţa incompatibililor, având în vedere că se adoptă acest proiect.

Proiectul a fost respins anterior de Senat, iar acum a fost adoptat de Camera Deputaţilor, forul decizional, cu 215 voturi ”pentru”, 36 de voturi ”împotrivă” şi 62 de abţineri.

După adoptarea proiectului, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a arătat că asupra acestui proiect a fost dezbatere în comisia de industrii şi a fost avizat favorabil de către Guvern.

“Deocamdată, el (proiectul - n.r.) este rezultatul punctelor de vedere convergente ale Comisiei Europene şi Guvernului. Niciunul dintre parlamentari nu se află în situaţia de a fi consilier local sau primar. Legile lucrează pentru viitor, aşteptăm să vedem dacă este contestat la Curtea Constituţională. Toată lumea a votat acest proiect de lege, din punctul meu de vedere nu îndeplinesc decât procedurile, la dezbateri nu a fost nimeni care să aibă o opinie contrară. Dacă Preşedinţia sau vreun grup vor contesta, se va întoarce în Parlament. Nu văd cum afectează activitatea ANI toată activitatea pe care o apreciez”, a afirmat Zgonea.

Deputatul PDL Tinel Ghoerghe a arătat că au fost discuţii încă din toamnă pe această temă. “Au fost discuţii încă de astă toamnă că vor să-i compatibilizeze pe cei găsiţi de ANI incompatibili pe tema modului de reprezentare în consiliul de administraţie al acelor societăţi utilitare înfiinţate de primării şi de consilii judeţene şi acum au modificat legea în sensul dorit de primari şi de preşedinţii CJ. După părerea mea, nu le-au făcut un bine, pentru că atacă o lege şi dau satisfacţie baronilor locali găsiţi incompatibili de ANI pe o lege din 2001”, a mai spus Tinel Gheorghe.