Bolojan a spus, într-o conferință de presă, că țintele stabilite de Ministerul de Finanțe și Comisia Europeană sunt de aproximativ 6,2% ținta de deficit și Guvernul își propune să reducă inflația la finalul anului la 4%.
„Săptămâna viitoare vom finaliza discuțiile pe buget, iar trimiterea la Parlament, în vederea adoptării, ne propunem să fie la sfârșitul celei de-a treia săptămâni din această lună, undeva în jurul datei de 20 februarie”, spune premierul.
Potrivit acestuia, principalele provocări ale bugetului țin de încadrarea în deficit, de absorția de fonduri europene.
„Așa cum știți, anul acesta va fi un an de vârf al fondurilor europene, pentru că se închide programul PNRR, unde avem de absorbit peste 10 miliarde de euro până în luna august. Acestea vor fi obiectivele: să ne încadrăm în buget și să asigurăm absorția de fonduri europene. Pentru a avea investiții importante și anul acesta, care se traduc în kilometri de autostradă ar trebui să se finalizeze autostrada care duce spre Moldova până la Pașcani și, de asemenea, în spitale terminate, în investiții în localitățile din România”; spune Bolojan.
Premierul a declarat că, în paralel cu pregătirea bugetului, se lucrează la pachetul pe reforma administrației, „un pachet din păcate amânat”. Potrivit lui Bolojan, acest proiect a intrat în circuitul de avizare guvernamental și ar urma să fie adoptat săptămâna viitoare.
De asemenea, potrivit premierului, în bază a consultării dintre Ministerul Dezvoltării și cel al Justiției, recomandarea Ministerului Justiției este să angajăm răspunderea Guvernului pentru adoptarea acestui pachet.
„Așa cum știți, el are un rol foarte important pentru că va reduce baza de cheltuieli a statului în așa fel în anii următori să avem un stat mai eficient, dar mai ales va schimba paradigma din administrație, creând condiții pentru a avea o administrație în serviciul cetățeanului și îmbunătățirea calității serviciilor pentru toți cetățenii prin administrația locală. Acest pachet va fi completat de proiectul privind interdicția cumulului cu salariul. Și acesta ar urma să fie adoptat în ședința de guvern de săptămâna viitoare”, a mai spus Ilie Bolojan.
Premierul a votbit și de cel de-al doilea pachet, cel de relansare economică. Acest pachet va fi prezentat joi într-o primă lectură în ședința de guvern, iar după ședință va fi prezentat de ministrul Alexandru Nazare. Apoi, acesta va fi pus în transparență decizională, iar vineri va avea loc Consiliul Tripartit, în care va fi prezentat partenerilor sociali.
„Acest pachet conține soluții de credite fiscale pentru companii, măsuri de amortizare accelerată pentru achiziția de utilaje, de exemplu, scheme de sprijin pentru investițiile mari, pentru zonele în care avem deficite comerciale, pentru zonele în care ne putem stimula exporturile și scheme de garanții, de exemplu prin Banca de Investiții și Dezvoltare”, a conchis Ilie Bolojan.
„Plafonarea administrativă a prețului la gaz: trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea, dar trebuie să protejăm cetățenii de puseul de inflație. Fiind un an greu, e normal să luăm aceste măsuri, pentru că din 2027 România va avea resurse suplimentare de gaz în Marea Neagră.
Asta înseamnă că în 2027, când vom avea supraproducție de gaz, ar fi un an mai potrivit pentru liberalizare. Propunem deci ca până în martie 2027 să existe o perioadă tranzitorie cu un preț reglementat pentru consumatorii casnici pe tot lanțul. Prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări. Prețul la gaze va fi plafonat pentru consumatorii casnici și CET-uri”, a declarat Bolojan.
Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, unde șeful Guvernului a subliniat că unul dintre jaloanele aferente absorbției fondurilor europene vizează pensiile magistraților. Potrivit premierului, pe acest capitol România înregistrează „o reținere de aproape 230 de milioane de euro”.
Bolojan a invocat discuțiile purtate săptămâna trecută cu Comisia Europeană, care ar considera că jalonul nu este îndeplinit în forma actuală. În acest context, premierul spune că va transmite CCR impactul direct al întârzierilor, pe fondul unei serii de amânări succesive.
„Din discuțiile cu Comisia Europeană de săptămâna trecută, Comisia consideră că acest jalon nu este îndeplinit. Mâine voi informa CCR asupra consecințelor amânării unor decizii. Au fost amânări în cascadă. Dacă nu se va lua o decizie, probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare. Pentru noi e important să închidem toate aspectele”, a declarat premierul.
Miza, a punctat Bolojan, este deblocarea finanțărilor europene condiționate de îndeplinirea jaloanelor asumate, iar o decizie întârziată ar putea prelungi sau chiar compromite accesul la suma reținută.
Premierul Ilie Bolojan, fost președinte interimar al României, a spus, miercuri, că este „total de acord” cu comentariul președintelui în funcție, Nicușor Dan, în privința raportului Congresului SUA, respectiv că nu este un raport despre România, ci unul despre libertatea de exprimare.
Ilie Bolojan a fost întrebat despre Raportul preliminar al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților din SUA, care respinge existența dovezilor privind ingerințele rusești în alegerile prezențiale din România din 2024.
„În afară de ceea ce a răspuns domnul președinte (Nicușor Dan – n.r.), lucruri pe care sunt într-un total acord, nu am ce să comentez suplimentar. La modul deschis, nu este un raport despre România, este un raport despre libertatea de exprimare, în care este menționată și România. Înțelegem și respectăm preocuparea comisiilor din Congresul Statei Unite în privința libertăților de exprimare. Și noi, ca țară, respectăm această valoare fundamentală și nu avem disensiuni din acest punct de vedere. Aici e vorba de prevedeni legate de un raport. Există și alte raporte ale TikTok-ului, dar deciziile care au fost luate la vremea respectivă, așa cum știți, au fost decizii luate de către Curtea Constituțională cu respectarea prevedenilor legale în materie de derulare a alegerilor”, a spus premierul.
Premierul Ilie Bolojan spune că propunerea ca prima zi de concediu medical să nu fie plătită a venit din partea Ministerului Sănătății și este una tranzitorie, însă realitatea este că anul trecut cheltuielile pentru condiile medicale s-au ridicat la 6 miliarde lei, aproximativ 8% din bugetul CNAS.
„Decizia de a nu plăti prima zi de concediu medical este o decizie care a fost adoptată de guvern la propunerea Ministerului Sănătății în baza unei discuții pe care am avut-o în prealabil cu decidenții din guvern. Și trebuie să discutăm despre ea, nu trebuie să fugim de această măsură. Ea este una în tranzitorie și ține cont de realitățile pe care le avem. Care sunt aceste realități? Anul trecut, cheltuielile pentru concedile medicale plătite de România s-au ridicat la 6 miliarde de lei. Asta înseamnă 1,2 miliarde de euro. Aproximativ 8% din bugetul total al Casei. Anul trecut am avut 77 de miliarde lei buget pentru sistemul de sănătate din România, am suplimentat în ultimele 6 luni cu 11 miliarde și suntem în situația în care, e pentru prima dată, când nu intrăm în anul următor cu datorii pe componenta de sănătate având toate plățile la zi”, spune miercuri Ilie Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a negat existența unor tăieri bugetare în învățământul preuniversitar și a anunțat măsuri pentru accelerarea investițiilor în școli.
Întrebat despre planurile pentru portofoliul Educației, premierul Ilie Bolojan a început prin a respinge speculațiile privind eventuale tăieri de fonduri. Acesta a precizat că prioritatea actuală este deblocarea plăților pentru investiții.
„La capitolul zvonistică avem, din păcate, prea multă, inclusiv legat de posibilele nominalizări la educație sau aspecte care țin de astfel de reduceri care nu au nicio bază reală. (…) Ținta este să reducem perioadele de plăți de la 70-80 de zile, cât au ajuns astăzi, la 15-20 de zile, în așa fel încât să asigurăm fluxurile de plăți. Nu vor fi reduceri în preuniversitar”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan îi răspunde lui Kelemen Hunor: „Primăriile pot crește impozitele, dar nu pot să le scadă. Vom analiza o corecție legislativă”.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că legislația actuală permite primăriilor să crească impozitele pe proprietate peste nivelul minim, dar nu le permite să le scadă. El a anunțat că va analiza posibilitatea unei corecții legislative pentru ca primăriile să poată reduce taxele la nivelul minim, dacă doresc.
Referitor la propunerea UDMR de a reduce impozitele pe proprietate cu 50%, premierul Ilie Bolojan a spus: „Am văzut această propunere în spațiu public făcută de domnul Kelemen Hunor și am discutat cu dânsul în cursul zilei de astăzi. Răspunsul nu poate fi dat foarte simplu, pentru că problema impozitelor pe proprietate este una destul de complexă și are o paletă largă de aplicare”.