Borbely: Trebuie atitudine fermă faţă de extremism, dar nu de a interzice partide sau a face procese

Vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, a declarat, sâmbătă, după manifestarea organizată de UDMR la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu Mureş cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, că s-a acordat "o atenţie mai mare decât se cuvine" evenimentelor din 10 martie, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Borbely a afirmat că luni, la marşul secuilor de la Târgu Mureş, "au fost unele incidente cu totul izolate" şi apoi "s-a făcut reclamă gratuită" atât de către politicieni, cât şi de către presă, însă nu crede că este cazul interzicerii unor organizaţii sau deschiderii de procese penale.

"Haideţi să nu acordăm o atenţie mai mare decât se cuvine şi cei din presă, din Târgu Mureş, ştiu foarte bine, pentru că au fost aici şi luni, că au fost unele incidente cu totul izolate, nu care să fi impietat asupra liniştii târgumureşenilor. Deci haideţi să punem la locul lor, potrivit, toate aceste manifestări şi eu nu cred că putem rezolva această problemă pornind procese penale - nu cred, sincer, sau să interzicem unele organizaţii", a spus Borbely.

El a adăugat că în ţări democratice, precum Olanda sau Austria, care sunt state membre UE, partide care "clar au avut o atitudine extremistă faţă de străini, faţă de unele probleme care ţin şi de minorităţi" au fost chiar la putere, ceea ce nu e cazul în România.

"Trebuie să avem o atitudine fermă faţă de oricare fel de extremism, de oriunde ar veni, dar haideţi să lăsăm să se exprime lumea - şi nu s-a întâmplat nimic, după părerea mea, care să justifice o atitudine, acum, de pornire de procese penale şi alte măsuri legislative. Asta nu înseamnă că sunt de acord cu acele evenimente care au fost luni, care au încercat să perturbe acea manifestaţie paşnică. Deci soluţia mea, repet, este de a avea o atitudine, dar nu de a interzice partide politice sau organizaţii sau de a intenta procese penale. E foarte clar. Şi să avem o atitudine fermă în ce priveşte declaraţiile", a arătat Borbely, subliniind că incidentele au fost izolate şi "n-ar trebui neapărat" să fie zile întregi în atenţia presei.

În altă ordine de idei, vicepreşedintele politic al UDMR a arătat că maghiarii din Târgu Mureş sărbătoresc 15 Martie la Monumentul Secuilor Martiri începând din 1990 şi de atunci au formulat "un singur gând", legat de "o viaţă mai bună împreună cu majoritatea" şi obţinerea unor drepturi.

"Acest lucru nu ar trebui să ne despartă, ci să ne unească, pentru că, dacă vorbim despre autonomie, să vorbim deschis despre diferitele tipuri de autonomie. Întotdeauna probabil, că aşa-i în democraţie, majoritatea va decide ce fel de autonomie va da tuturor cetăţenilor din România şi în cadrul acestei autonomii, dacă pot să existe unele drepturi suplimentare, de exemplu în acele zone care sunt locuite majoritar de maghiari. (...) Dacă nu putem, de exemplu, să avem aici, la UMF o secţie maghiară, e mai dificil să spunem că toate s-au rezolvat. Haideţi să le rezolvăm împreună, haideţi să încercăm să găsim o rezolvare şi nu să respingem aceste doleanţe. Acesta este mesajul nostru către cei care ne privesc", a arătat Borbely.

El a amintit că România a ratificat Carta europeană a limbilor regionale şi minoritare, unde sunt prevăzute condiţiile ce pot fi îndeplinite "şi în sănătate şi în justiţie şi în alte domenii".

"Nu trebuie să ne ferim şi nu trebuie să fim numai respingători faţă de aceste doleanţe. Eu cred că trebuie să respingem şi clar am respins orice fel de extremism, orice fel de xenofobie sau atitudini care sunt duşmănoase. Cred că astăzi am demonstrat cu toţii cei care am fost aici că putem arăta o zi de sărbătoare demnă, care nu este împotriva celuilalt, care nu este împotriva nici a românilor, nici a altora, ci să ne respectăm aceste sărbători şi să construim o ţară în care să simtă fiecare bine", a spus Borbely.

La manifestarea organizată de UDMR la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu Mureş au participat aproximativ 3.000 de persoane, între care vicepreşedintele politic al UDMR, Borbely Laszlo, şi consilierul primului-ministru pentru minorităţi, György Frunda. Evenimentul a cuprins momente artistice şi religioase, depuneri de coroane, precum şi discursuri ţinute, printre alţii, de candidatul la alegerile pentru PE Vincze Lorant, preşedinţii filialei judeţene, Brassai Zsombor, şi din Târgu Mureş, Peti Andras, care este şi viceprimar.

Autorităţile române au decis nepermiterea intrării în ţară a unor cetăţeni ungari din patru formaţiuni, inclusiv Jobbik, urmând să fie făcute demersurile necesare pentru ca aceştia să fie declaraţi indezirabili, anunţa, vineri, purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

"În urma activităţii de evaluare a riscului la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale, în conformitate cu dispoziţiile legale a legislaţiei comunitare, autorităţile române competente au luat decizia instituirii unor măsuri preventive în vederea preîntâmpinării unor evenimente de natură a afecta ordinea publică şi securitatea naţională. Astfel, au fost instituite măsura nepermiterii intrării pe teritoriul României şi s-a solicitat instanţei competente declararea ca indezirabili pentru un număr de cetăţeni ungari, care desfăşoară în ţara noastră activităţi cu caracter extremist în favoarea organizaţiilor Noua Gardă Ungară, Mişcarea de Tineret din cele 64 de Comitate, Oastea Haiducilor şi Jobbik", declara Dajbog.

Despre aceştia, preciza purtătorul de cuvânt al MAI, s-a stabilit "cu certitudine că sunt implicaţi în activităţi de natură a justifica măsurile dispuse în condiţiile legii".

"La acest moment, suntem într-o procedură de informare a autorităţilor ungare, pentru a avea certitudinea că şi persoanele vizate sunt informate", spune Monica Dajbog.