Buda: Soluţia la criza francului, acţionarea în instanţă a băncilor şi judecarea cu celeritate

Daniel Buda (PNL) a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că îi propune premierului Victor Ponta să adopte o ordonanţă de urgenţă similară celor care au fost emise în materia somaţiilor de plată, care să reglementeze judecarea cu celeritate a contractelor de creditare în franci elveţieni, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Soluţia la criza francului eleveţian este acţionarea în instanţă a băncilor pe ceea ce înseamnă teoria impreviziunii. Îi propun premierului Victor Ponta să adopte o OUG similară celor care au fost în materia somaţiilor de plată, care să permită judecarea cu celeritate a contractelor de creditare în franci elveţieni. Astfel, se va oferi instanţei posibilitatea de a aprecia de la caz la caz, acolo unde se impune aplicarea articolului 1.271 din noul Cod Civil care reglementează teoria impreviziunii. Un judecător are posibilitatea de a analiza condiţiile de acordare a contractului şi poate aprecia că o persoană este în incapacitate de plată generată de schimbarea condiţiilor de acordare a creditului. Instanţa poate îngheţa contractul la nivelul anului la care a fost încheiat, astfel încât cetăţeanul va plăti creditul la nivelul contractului iniţial", a spus Buda.

Potrivit acestuia, contractele în franci elveţieni se circumscriu articolului 1.271 din noul Cod Civil, pentru că oamenii nu au avut cum să prevadă la momentul contractării creditului această apreciere a francului şi să fie puşi în situaţia de a plăti de trei-patru ori creditele.

"Este o soluţie imorală pe care banca o acceptă şi profită de această situaţie. Atât legea insolvenţei persoanelor fizice, cât şi reconversia creditelor din franci elveţieni în lei comportă discuţii. Legea insolvenţei persoanelor fizice nu rezolvă pentru toată lumea această problemă, pentru că ar putea fi persoane fizice care să nu se afle în stare de insolvenţă din punctul de vedere al bunurilor şi activelor pe care le au. Iar dacă vorbim de conversia francilor în lei, nu ştiu dacă va rezista la CC", a subliniat eurodeputatul.

Buda a afirmat că, pe actuala procedură, instanţa dă termene foarte lungi pentru judecarea cauzelor, astfel încât o persoană care nu poate plăti creditul poate fi, între timp, executată silit.

"De aceea e nevoie de o procedură simplificată care să prevadă judecarea de urgenţă a acestor cereri. Celor de la BNR le spun să nu se mai transforme în avocatul băncilor. Şi BNR şi băncile trebuie să înţeleagă că nu trebuie să câştige numai ele din aceste contracte de creditare în franci cu cetăţeanul, ar putea să accepte să îşi diminueze profitul, pentru că un profit diminuat acum, pe termen lung, poate aduce un profit mai mare. Dacă omoară creditarea, iar România se află într-un pericol major, în mod clar vom avea o criză economică mai mare, pentru că circulaţia banului în economie e la fel ca circulaţia sângelui în organismul uman. Dacă nu va circula banul în economie, vom avea o problemă economică serioasă", a spus Buda.

El a menţionat că propunerea pe care a avansat-o se referă şi la credite în alte valute - euro, dolari -, iar suma iniţială ar putea fi indexată, eventual, cu inflaţia.

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, săptămâna trecută, cu premierul Victor Ponta şi cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru a discuta situaţia creată de aprecierea francului elveţian la maxime istorice în raport cu leul.

În România, peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, potrivit datelor BNR, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci, dintr-un total de 14 instituţii de credit care au acordat finanţări în franci elveţieni. În realitate, numărul debitorilor cu credite în CHF ajunge la circa 200.000, având în vedere că mai multe instituţii de credit au externalizat o parte din aceste împrumuturi către băncile-mamă.

Cursul pentru francul elveţian anunţat vineri de BNR a crescut cu 1,5%, la 4,5817 lei, înregistrând astfel al şaselea maxim consecutiv în ultimele şapte şedinţe. Referinţa a crescut cu 6,65 bani, de la 4,5152 lei joi, plasându-se astfel pentru a doua şedinţă consecutiv peste nivelul euro.

Francul s-a apreciat puternic începând din 15 ianuarie, când banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro, introdus în septembrie 2011, la momentul la care francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.

Francul elveţian a crescut cu 22,4% faţă de leu comparativ cu nivelul anunţat de BNR pe 14 ianuarie, înainte de hotărârea Băncii Naţionale a Elveţiei.

Dacă un român cu credit în CHF plătea până la acel moment pentru o rată medie de 500-600 de franci între 1.900 lei şi 2.250 lei pe lună (calcul la cursul BNR din 14 ianuarie), peste numai o zi suma de achitat pentru aceeaşi rată a urcat brusc cu 300-350 de lei, la 2.200 - 2.600 de lei.

Cum aprecierea monedei elveţiene a continuat pe parcursul zilelor următoare, clienţii băncilor au fost nevoiţi să suplimenteze suma respectivă, la cursul de vineri, cu încă 90-150 de lei, însă la cursul de schimb afişat de bănci sau de casele de schimb valutar, contravaloarea ratei a crescut mai mult.

Citeşte şi: Francul elveţian şi dolarul au scăzut luni, după recordurile înregistrate săptămâna trecută