Banii primiţi de partidele politice în primele trei luni din 2021, în pandemie, cheltuiţi pe imagine în presă şi propagandă

EFOR a publicat în martie raportul privind sumele de bani primite de partide şi cum s-au cheltuit acestea, după ce Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a început să publice, de luna trecută, informaţii despre modul în care se cheltuie banii din subvenţii pentru cele şapte partide care primesc bani în urma rezultatelor de la alegerile locale şi parlamentare din 2020.

Pentru anul 2021, suma maximă aprobată prin Legea bugetului este de 162 de milioane, iar partidele primesc lunar sume care pot diferi, conform unui algoritm descris în Legea 334/2006, respectiv în normele de aplicare, Hotărârea 10/2016.

Astfel, potrivit EFOR, suma totală primită în luna februarie este de 19.843.634,81 lei, la fel ca în ianuarie. În luna martie, partidele au primit mai puţin, adică 11,2 milioane de lei.

Partidele au cheltuit cam o treime din banii primiţi, adică 6,1 milioane lei. Suma este relativ mai mică decât în ianuarie, când au cheltuit 6,8 milioane de lei.

„Acest fapt ne arată că de fapt partidele primesc mult mai mulţi bani decât nevoile financiare reale”, arată raportul EFOR.

Ca şi în ianuarie, Pro România a cheltuit de două ori mai mult decât a primit. AUR a cheltuit 8 lei pentru comisioane bancare, ceva mai mult faţă de doar 3 lei în prima lună a anului.

„Recent, AUR a iniţiat un proiect legislativ care ar permite partidelor să folosească banii pentru construirea unor aşezăminte culturale, medicale sau sociale, în beneficiul public. Considerăm că acest proiect ar depărta scopul subvenţiilor de la cel din lege (şi, în general, de la standardele şi practicile internaţionale), întrucât aceste fonduri au obiectivul de a facilita consolidarea partidelor politice. Deşi atenţia către bunăstarea cetăţenilor trebuie să fie un scop primar al partidelor politice, construirea unor astfel de clădiri trebuie să rămână totuşi atribuţia administraţiei publice sau a altor entităţi; de altfel, nu opreşte nimic partidele politice să iniţieze astfel de proiecte din bani privaţi (pe care nici nu îi prea mai strâng în afara campaniilor) sau să pună pe agenda publică aceste nevoi. De asemenea, menţionăm că AUR ar putea solicita AEP să nu mai transfere aceşti bani, dacă nu vrea să îi folosească”, arată EFOR.

Raportul EFOR mai arată că USR şi PSD au cheltuit aproximativ 36% din bani, PNL şi PMP câte un sfert, iar Plus doar 15%. Doar PSD şi USR au cheltuit mai mult decât în ianuarie, restul partidelor au avut cheltuieli mai mici.

Raportat la total, partidele au cheltuit cei mai mulţi bani pe presă şi propagandă (ca şi în ianuarie), adică 47%, personal (23%), respectiv chirii şi utilităţi (13%). Cheltuielile pentru consultanţa politică şi sondaje sunt reduse la jumătate comparativ cu ianuarie, ceea ce poate indica faptul că o parte din fondurile de la începutul anului au fost folosite pentru a acoperi cheltuieli de la alegerile parlamentare. PSD şi PNL au cheltuit cel mai mult pentru propagandă.

Astfel, PSD a cheltuit cel mai mult pentru presă şi propagandă (63%), adică 1,7 milioane vs. 1,1 milioane de lei în ianuarie. Pentru personal (19%) nu există diferenţe semnificative faţă de ianuarie. Partidul a plătit şi 112.854 lei pentru cotizaţii la organizaţiile politice internaţionale.

PNL a cheltuit 1,1 milioane de lei pentru presă şi propagandă (69%) faţă de 1,4 (60%) în ianuarie. Cheltuielile pentru personal sunt similare, dar cheltuielile pentru consultanţă politică sunt de trei ori mai mici. Per ansamblu, cheltuielile PNL au scăzut faţă de ianuarie cu peste 700 mii de lei, cu aproximativ o treime.

USR a cheltuit 52% din bani pentru personal, aproximativ 400 de mii lei, similar cu luna ianuarie. Chiriile şi utilităţile au fost mai ieftine ca luna precedentă, însumând 108 mii lei (15%). USR a cheltuit pentru presă şi propagandă doar 37.937 lei (5%), mai mult decât în ianuarie (22 mii de lei). USR a plătit 55 de mii lei pentru cotizaţii la organizaţii internaţionale.

Pro România a plătit mai mult decât toate celelalte partide pentru chiriile şi utilităţile sediilor şi de aproape 11 ori mai mult decât PSD, adică 484.928.62 lei (80% din bani). În ianuarie, nu au fost realizate cheltuieli cu acest scop.

PMP a cheltuit cea mai mare parte a banilor (77,641 lei), adică 73%, pentru personal.

Şi Plus a cheltuit cea mai mare parte a banilor pentru personal, adică 63% din fonduri, similar cu ianuarie. A mai cheltuit 35.864,83 lei pentru onorariile avocaţilor, executorilor şi experţilor (15%), la jumătate faţă de ianuarie. De altfel, USR şi Plus sunt singurele partide care au cheltuit sume ceva mai consistente pe această temă; în rest, doar PSD a dat aproape 1.000 de euro pentru acest tip de consultanţă.