CCR admite o sesizare a lui Iohannis privind legea vânătorii, iar încălcarea este procedurală

Pe 17 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, care a fost transmisă de Parlament spre promulgare Preşedintelui României în data de 28 noiembrie 2018.

Şeful statului a precizat că a fost încălcată competenţa primului for sesizat, Senatul, care nu a dezbătut textul şi soluţiile adoptate de Camera Deputaţílor.

„Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 a fost adoptată cu nesocotirea prevederilor art. 61 şi ale art. 75 din Constituţie, fiind încălcată competenţa primei Camere sesizate, Senatul, care nu a dezbătut textul şi soluţiile adoptate de Camera Deputaţilor, cu referire la modificările adoptate după votul din plenul acesteia, amendamente nediscutate în prima Cameră sesizată. În forma adoptată, legea dedusă controlului de constituţionalitate nesocoteşte şi principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament”, se arată în sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis.

Obiectul de reglementare al legii criticate face referire la articolul prin care proprietarului animalelor domestice îi este permis păşunatul, în perioada 6 decembrie şi 24 aprilie, dacă acesta este proprietarul sau deţine cu orice titlu terenul agricol sau are acordul scris al deţinătorului de teren pe care se păşunează.

„Prin admiterea a 4 amendamente, Senatul a modificat O.U.G. nr. 105/2017 şi astfel a eliminat posibilitatea proprietarului animalelor de a păşuna pe terenuri agricole în baza unui acord scris al deţinătorului de teren pe care se păşunează. Totodată, a modificat art. 13 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, în sensul: detalierii procedurii de constatare a pagubelor, de evaluare a acestora, precum şi de stabilire a răspunderii civile; instituirii unui alt moment de la care se calculează termenul de 30 de zile pentru efectuarea plăţilor, respectiv de la momentul emiterii deciziei de plată; introducerii unui nou alineat la acest articol, ce prevede că modalitatea de acordare a despăgubirilor, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor se va adopta prin hotărâre a Guvernului”, se mai arată în sesizare.

Astfel, şeful statului a precizat că amendamentele introduse în Senat se îndepărtează în mod substanţial de voinţa iniţiatorului şi reprezintă modificări majore ale conţinutului formei iniţiale a iniţiativei legislative.

Potrivit sesizării de neconstituţionalitate, Klaus Iohannis a mai punctat că, în cazul de faţă, Camera Deputaţilor, adoptând, în calitate de Cameră decizională, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, a sustras dezbaterii şi adoptării primei Camere sesizate modificări care vizau aspecte esenţiale în structura şi filosofia legii, ceea ce contravine art. 61 alin. (2) şi art. 75 alin. (1) din Constituţie.

De asemenea, Klaus Iohannis a invocat în sesizarea de neconstituţionalitate către CCR şi motive intrinseci.

„Potrivit art. 131 din legea criticată: „ (1) În cazul atacurilor exemplarelor din speciile prevăzute în anexa nr. 2, soldate cu rănirea/decesul unei persoane fizice, se vor acorda victimei despăgubiri care vor acoperi cheltuielile de spitalizare, cheltuielile de înmormântare, veniturile nete nerealizate în perioada în care victima a fost în incapacitate temporară de muncă, de la momentul producerii incidentului, precum şi daune morale. (2) Daunele morale acordate prevăzute la alin. (1) vor fi proporţionale cu zilele de inactivitate raportate la salariul în plată avut. În cazul în care victima nu este salariată se va acorda o sumă proporţională cu echivalentul salariului minim pe economie obţinut de o persoană în activitate. (3) În cazul decesului, se vor acorda sume compensatorii pentru familia victimei, reprezentând echivalentul unui salariu minim pe economie până la vârsta pensionării.”, se arată în sesizarea către CCR.

În acest context, şeful statului a menţionat că primul alineat al acestui articol reia în parte dispoziţii cuprinse în Codul Civil cu privire la răspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale sau de lucruri, precum şi la repararea în concret a acestuia.

Mai mult, preşedintele a adăugat că normele cuprinse în alin. (2) din legea criticată referitoare la acordarea daunelor morale şi în alin. (3) din aceeaşi lege referitoare la acordarea unei sume compensatorii în cazul decesului sunt neclare din perspectiva corelării lor cu regimul juridic în materie instituit prin Codul Civil.

„În ceea ce priveşte suma compensatorie ce poate fi acordată în caz de deces potrivit alin. (3) al art. 131 din legea criticată, norma este de asemenea neclară prin raportare la dreptul comun referitor la persoanele îndreptăţite la despăgubire în caz de deces, stabilite în art. 1390 şi art. 1391 din Cod civil, aspect ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie”, se mai arată în sesizarea preşedintelui.