CCR: Legile care prevăd executarea condamnării la domiciliu şi securitatea sistemelor informatice sunt NECONSTITUŢIONALE

Judecătorii instanţei supreme au sesizat, la începutul lunii iunie, Curtea Constituţională privind proiectul adoptat de Guvern potrivit căruia persoanele condamnate până la un an de închisoare care nu au comis fapte violente, au dreptul să execute pedeapsa în arest la domiciliu.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului unic pct.2-5 şi pct.10 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt neconstituţionale. În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut că reglementarea unor norme imprecise privind dispunerea măsurii detenţiei la domiciliu, ca modalitate de individualizare a executării pedepsei cu închisoarea, afectează nu numai caracterul previzibil al legii, ci şi scopul acesteia, acela de a institui măsuri de natură judiciară, alternative de executare a pedepsei privative de libertate", se arată în comunicatul transmis de CCR.

Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile articolului unic pct.2, 3, 4 şi 5 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 nu respectă cerinţele de calitate a legii, încălcând prevederile art.1 alin.(5) din Constituţie.

"Referitor la dispoziţiile articolului unic pct.10 din legea supusă controlului, Curtea a reţinut că acestea creează incertitudine în procesul de aplicare a legii cu privire la autoritatea competentă să dispună liberarea condiţionată, încălcând art.1 alin.(5) din Constituţie, din perspectiva lipsei de claritate şi previzibilitate a normei legale", mai arată Curtea.

Magistraţii au subliniat, în sesizarea lor, că există nereguli privind prevederea potrivit căreia vor fi plasaţi în arest la domiciliu şi deţinuţii care mai au de executat 18 luni până la împlinirea termenului minim pentru liberarea condiţionată.

„Plasarea persoanelor condamnate în detenţie la domiciliu, cu 18 luni înainte de împlinirea fracţiei de pedeapsă, reconfigurează instituţia liberării condiţionate, fără ca legiuitorul să fi realizat minime modificări în Codul penal, de natură să asigure corelarea legislaţiei. Astfel, de exemplu, în art. 100 alin. (1) lit. b) C. pen. se prevede că „liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis.”

La începutul lunii iunie, Camera Deputaţilor a adoptat, ca for decizional, un proiect conform căruia persoanele condamnate până la un an de închisoare, care nu au comis fapte violente, au dreptul să execute pedeapsa în arest la domiciliu.

O propunere a PSD la Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, adoptată de deputaţi, prevede că: "Regimul semideschis se aplică iniţial persoanelor condamnate pentru fapte comise fără violenţă la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depăşeşte 13 ani, respectiv persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 ani pentru fapte comise cu violenţă".

Un alt amendament UDMR la Lefea adoptată de Camera Deputaţilor arată că: "În cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de până la un an executarea pedepsei se realizează prin detenţie la domiciliu, cu excepţia persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă". Potrivit unei propuneri a social-democraţilor prevederile din amendamentul UDMR "se aplică şi persoanelor condamnate care mai au de executat 18 luni până la împlinirea fracţiei minime obligatorii pentru liberarea condiţionată din pedeapsa iniţială a închisorii mai mare de un an".

În plus, în textul modificărilor este prevăzut că se consideră 20 de zile executate din pedeapsă pentru fiecare lucrare ştiinţifică publicată sau invenţie şi inovaţie brevetată.

"Caracterul ştiinţific al lucrărilor elaborate de către deţinuţi este stabilit, potrivit dispoziţiilor legale, de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, denumit în continuare CNCS, cu sprijinul logistic al Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, denumită în continuare UEFISCDI", potrivit textului iniţiativei legislative.

O altă modificare adoptată prevede că "învoirea din motive umanitare se poate acorda pentru soluţionarea unor probleme sociale, medicale sau pentru sprijinirea familiei, precum şi în caz de calamitate".

CCR: Legea privind securitatea reţelelor şi sistemelor informatice, neconstituţională

Curtea Constituţională a admis sesizarea făcută de preşedintele Klaus Iohannis pe Legea privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice, considerând că aceasta a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituţionale.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi a constatat că Legea privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice este neconstituţională, în ansamblul ei. Curtea a reţinut că în cadrul procedurii legislative, iniţiatorul nu a solicitat avizul Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în conformitate cu art.4 lit.d) pct.1 din Legea nr.415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.494 din 10 iulie 2002, potrivit căruia una dintre atribuţiile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării constă în avizarea proiectelor de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind, între altele, securitatea naţională", se arată în comunicatul transmis de CCR.

Procedura de numire a conducerii ANCOM, parţial neconstituţională

Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea făcută de preşedintele Klaus Iohannis cu privire la Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă care reglementează înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.

„Cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagmele „cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor” din cuprinsul art.unic pct.3 [cu referire la art.11 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii] şi al art.unic pct.5 [cu referire la art.11 alin.(51) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii] din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 sunt neconstituţionale. Curtea a constatat că hotărârea Parlamentului privind numirea, respectiv demiterea conducerii ANCOM, nu se încadrează în ipotezele prevăzute de Constituţie, pentru care este necesară majoritatea absolută sau calificată pentru adoptare. În consecinţă, această hotărâre trebuie să urmeze regula stabilită de dispoziţiile art.76 alin.(2) din Constituţie, respectiv să fie adoptată cu votul majorităţii membrilor prezenţi la şedinţa comună a celor două Camere”, se arată în comunicatul Curţii Constituţionale.