Chiuariu: Neconstituţionalitatea Statutului parlamentarilor priveşte mecanismul şi nu termenul

Senatorul PNL a spus că, în opinia sa, articolul pentru eliminarea căruia a pledat a fost declarat neconstituţional, precizând că a invocat neconstituţionalitatea acestuia inclusiv la momentul la care a propus abrogarea la nivelul comisiilor juridice reunite.

"Nu poate înceta un mandat reprezentativ al unui membru al Parlamentului printr-un act administrativ al executivului, această chestiune e o premieră absolută în istoria constituţională democratică. Orice referire la o încetare de mandat reprezentativ prin trecerea unui termen şi comunicarea unui act creează incertitudine juridică şi creează situaţii absurde în care mandatul respectiv s-ar putea să înceteze în baza unui raport care ulterior poate fi anulat de instanţă. Atunci noi nu mai putem repune, relua, resuscita un mandat, avem un raport anulat şi un mandat încetat. Ce vom face atunci, vom scoate din buzunar un mandat să i-l dăm deputatului sau senatorului respectiv? Ce le vom spune oamenilor care l-au votat, că dintr-o regretabilă eroare am încetat mandatul alesului lor şi că acum nu vor mai avea ales fiindcă la un moment dat s-a greşit sau pentru că nu ştim să scriem legi", a argumentat Chiuariu.

Senatorul PNL a declarat că, în opinia sa, problema de neconstituţionalitate nu priveşte majorarea termenului de contestare a raportului ANI de la 15 zile la 45 de zile doar în cazul parlamentarilor, menţionând că aceştia fac parte dintr-o altă categorie de demnitari.

Chiuariu a mai susţinut că în cazul prevederii pentru care a propus iniţial abrogarea va trebui să se găsească un alt mecanism prin care încetarea mandatului unui parlamentar constatat incompatibil să înceteze.

"Cred că pot exista alte modalităţi juridice, dar pe care nu le putem acuma noi stabili aici în picioare şi nici într-o săptămână, pentru că e o chestiune foarte complicată. Dacă era o chestiune simplă, o găseaţi reglementată probabil în cel puţin încă o constituţie, nu o să găsiţi reglementată în nicio constituţie şi în nicio legislaţie din UE şi din lumea civilizată", a mai explicat senatorul PNL.

Curtea Constituţională (CC) a admis, miercuri, sesizarea PDL şi PPDD de neconstituţionalitate a modificărilor aduse Statutului parlamentarilor referitoare la majorarea de la 15 la 45 de zile a termenului în care un ales poate contesta un raport al ANI în cazul unei decizii de incompatibilitate.

Citeşte şi: Modificările aduse Statutului parlamentarilor sunt neconstituţionale. Curtea Constituţională a admis sesizarea PDL şi PPDD

În aceste condiţii, Statutul se va întoarce în Parlament, pentru a fi pus în acord cu decizia CC.

În 14 februarie, PDL şi PPDD au depus la Curtea Constituţională sesizarea privind proiectul de modificare a Statutului parlamentarilor, adoptat de plenul comun al celor două Camere. Liderul grupului parlamentar al PDL din Senat, Cristian Rădulescu, a declarat că sesizarea depusă la CC este semnată de 25 de parlamentari, dintre care 24 sunt ai PDL, iar unul este liderul de grup al PPDD din Senat.

"Am depus la Curtea Constituţională o sesizare de neconstituţionalitate asupra modificărilor aduse ieri (13 februarie - n.r.), în şedinţa Parlamentului, Statutului parlamentarilor. În principal, este vorba despre un termen care este în afara normelor constituţionale, un termen de 45 de zile pe care modificarea la Statut îl introduce, termen în care un parlamentar poate să conteste un raport venit de la ANI şi care ar determina în mod obişnuit demisia parlamentarului respectiv", a precizat Rădulescu.

Reprezentantul PDL a mai arătat că în tot Dreptul românesc şi în tot Dreptul internaţional nu există un termen de 45 de zile, ci unul de 15 zile, aşa cum se prevedea anterior introducerii acestei modificări.

Rădulescu a spus că temeiul în baza căruia s-a atacat Statutul parlamentarilor se referă la articolul 16 din Constituţie, care prevede că în România nu există privilegii şi că toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii şi că nimeni nu este deasupra legii.

Potrivit lui Rădulescu, PDL şi PPDD au atacat la Curte Statutul parlamentarilor arătând că modificările aduse intorduc un termen de 45 de zile, care nu este unul rezonabil.

"Pe de altă parte, la articolul 21 referitor la principiile Dreptului în România, se specifică că părţile în România au dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil. Or, iată că se introduce un termen mult mai lung decât în speţele obişnuite şi pentru cetăţenii obişnuiţi, un termen de 45 de zile care nu este rezonabil", a spus Rădulescu.

Senatorul PDL a mai spus că, în al treilea rând, prin introducerea acestui termen de 45 de zile, se creează o diferenţiere chiar faţă de celelalte categorii de persoane cu funcţii publice care sunt supuse controlului ANI şi care sunt în continuare sub incidenţa unui termen de 15 zile, în timp ce Statutul parlamentarilor creează un termen de 45 de zile pentru parlamentari.

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a adoptat, în 13 februarie, cu 298 de voturi "pentru", 101 voturi "împotrivă" şi 36 de abţineri, Raportul privind cererea transmisă de preşedintele Traian Băsescu de reexaminare a Statutului parlamentarilor, în ultima formă a acestuia, stabilită de Comisia de statut.

Comisia parlamentară pentru statutul senatorilor şi deputaţilor a operat modificările propuse la raportul iniţial asupra Statutului parlamentarilor, fiind majorat termenul în care un ales poate contesta un raport al ANI în cazul unei decizii de incompatibilitate, de la 15 la 45 de zile.