Ciolacu îl acuză pe Iohannis că nu a avut „demnitatea şi mândria naţională” de a promulga ”Legea Trianon”, la centenarul tratatului

”Astăzi România marchează Centenarul de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon. O pagină esenţială a istoriei naţiunii române, prin care a fost a fost recunoscută Unirea Transilvaniei şi a părţii răsăritene a Banatului cu România, respectiv voinţa românilor exprimată la 1 Decembrie 1918.

Parlamentul a votat pe 13 mai legea prin care doream să marcăm, cu demnitate, simbolistica naţională a Zilei de 4 iunie. Din păcate, preşedintele Iohannis nu a avut demnitatea şi mândria naţională de a promulga această lege în timp util, pentru a fi astăzi deja în vigoare”, a scris pe Facebook Marcel Ciolacu.

Legea „Tratatului de la Trianon” a fost adoptată de Parlament în urmă cu două săptămâni. Proiectul a fost depus de Titus Corlăţean şi Şerban Nicolae, iar preşedintele Klaus Iohannis nu a promulgat actul legislativ pentru ca Tratatul de la Trianon să poată fi sărbătorit în 4 iunie, la 100 de ani de la semnarea acestuia.

Lasconi nu a putut răspunde care este data la care România a intrat în NATO

Zelenski: Ucraina va purta vineri discuții „aprofundate” privind contingentul de trupe străine

În 4 iunie se împlinesc 100 de ani de la semnarea tratatului prin care marile puteri recunoşteau unirea Transilvaniei şi a unei părţi a Banatului cu România. Evenimentul a avut loc la Palatul Trianon de la Versailles şi aducea recunoaşterea unui fapt împlinit deja, în 1 decembrie 1918, dar nerecunoscut de Ungaria.

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, şi de Ungaria, de altă parte. Tratatul a intrat în vigoare la 26 iunie 1921.

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România şi Cehoslovacia.

Documentul consfinţea includerea teritoriului Croaţiei-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croaţia) şi Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, a Slovaciei şi Ruteniei (azi: Republica Slovacia şi, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei şi părţii răsăritene a Banatului în cadrul României şi a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.