Cocoş l-a denunţat pe Niculae că voia să-i cumpere influenţa la nivel politic cu un milion de euro

Potrivit unor surse judiciare, care citează din actele anchetatorilor DNA din dosarul de evaziune şi spălare de bani al lui Ioan Niculae, acesta a fost denunţat de omul de afaceri Dorin Cocoş.

În paralel cu urmărirea penală în cauza de evaziune fiscală şi spălare de bani "au rezultat şi alte aspecte infracţionale similare care au fost conexate la acest dosar în care se fac percheziţii la Ioan Niculae", mai spun sursele citate.

Astfel, în denunţul formulat, Dorin Cocoş a arătat că, în perioada 2008 - 2009, Ioan Niculae, pentru a obţine subvenţii necesare derulării activităţii firmei sale, i-a cerut sprijinul, în sensul de a influenţa funcţionari publici şi demnitari, ce activau în diferite instituţii publice, în vederea elaborării unei hotărâri de Guvern prin care să fie acordate subvenţii pentru îngrăşăminte din producţia internă.

Potrivit surselor citate, un astfel de act normativ ar fi condus la subvenţionarea indirectă a combinatelor controlate de Niculae, care se ocupau la acel moment de circa 90% din producţia internă de îngrăşăminte.

Potrivit spuselor sale, Cocoş urma să fie recompensat financiar pentru aceste demersuri cu suma de 1.000.000 euro.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au făcut, joi, 11 percheziţii în Bucureşti, Teleorman şi Prahova, la locuinţe şi sedii de firme ale omului de afaceri Ioan Niculae, într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, prejudiciul depăşind două milioane de euro.

DNA a arătat, într-un comunicat de presă, că se efectueză cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi economice - evaziune fiscală şi spălare de bani - care ar fi comise în perioada 2008 - 2009.

Potrivit unor surse judiciare, anchetatorii au percheziţionat domiciliul actual al lui Ioan Niculae, din municipiul Zimnicea, reşedinţa acestuia din judeţul Teleorman, din apropiere de Zimnicea, denumită domeniul Făţana, ce cuprinde un grup de trei clădiri principale şi dependinţe, între care se află şi casa de vânătoare a acestuia, precum şi reşedinţa din staţiunea prahoveană Buşteni a omului de afaceri.

Totodată, au fost făcute percheziţii şi la fostul domiciliu al lui Niculae, din Sectorul 1 al Capitalei, la sediul social şi la punctul de lucru declarate de societatea Intervit SRL din Teleorman, la sediul social al societăţii Interagro din Sectorul 2 al Capitalei, la punctul de lucru şi la sediul social al Interagro din Zimnicea.

Ioan Niculae execută, din 2 aprilie, pedeapsa de doi ani şi şase luni de închisoare, primită în dosarul "Mită la PSD".

În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac, la doi ani şi şase luni cu executare.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.