Codrin Ştefănescu: Agenţi infiltraţi în ministere blochează activitatea Guvernului. Hellvig să ia măsuri

„Am urmărit cu foarte mult interes declaraţia şefului SRI despre protocoale şi am tras următoarele concluzii. Şi eu, şi Liviu Dragnea, şi alţi colegi din PSD, îl cunoaştem foarte bine pe Eduard Hellvig şi ne aducem aminte că la rândul lui a fost ţinta acestui sistem odios care l-a vânat, a încercat să-l execute printr-un dosar contrafăcut, şi i-a distrus atât cariera politică pentru o perioadă, cât şi viaţa personală. Ştim foarte bine prin ce a trecut familia lui la vremea respectivă şi sunt convins că Eduard Hellvig nu uită cât de toxic a fost acest sistem creat de Băsescu cu Maior, Coldea, Kovesi şi alţii, cât de toxic a fost pentru oamenii nevinovaţi, pentru România, pentru economie, pentru democraţia câştigată cu sânge acum 29 de ani, la Revoluţie. M-am convins că Hellvig nu uită lucrurile astea pentru că a accentuat clar că în mandatul său de director SRI nu va permite niciun fel de abuz, încălcări de drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, şi că până în ultima zi a mandatului său va lupta pentru lucrul acesta”, a declarat Codrin Ştefănescu, sâmbătă, pentru MEDIAFAX.

Secretarul general adjunct al PSD a adăugat că în afara denunţării protocoalelor secrete încheiate de SRI cu alte instituţii, Hellvig mai are multe reforme de făcut, una dintre acestea fiind situaţia agenţilor infiltraţi în Guvern şi care reprezintă, de multe ori, interese ale unor grupuri economice din afara România.

„Însă dl Eduard Hellvig, fostul secretar general PNL, colegul şi partenerul nostru în USL, astăzi director SRI, trebuie ca, până la abrogarea şi denunţarea protocoalelor secrete, să înţeleagă următoarele: încă există câmpul tactic şi dl Dumbravă încă are pârghii în această zonă, Maior şi Coldea, unii dintre capii statului paralel, încă deţin pârghii de control în SRI, există încă ofiţeri acoperiţi în sistemul de justiţie din România şi în sistemul economic privat. Există foarte mulţi colaboratori, informatori şi agenţi infiltraţi în ministere, care blochează în mod sistematic activitatea ministerelor şi a Guvernului în ansamblu, şi care de foarte multe ori reprezintă interesele unor grupuri economice din afara României. Deci dl Hellvig are încă foarte multe reforme de făcut, are încă foarte multe lucruri de schimbat, şi sper ca în timp să demonstreze că este acelaşi om de onoare pe care l-am cunoscut de-al lungul anilor şi că va întreprinde ceva concret în sensul celor pe care le-am amintit în această declaraţie”, a mai declarat Codrin Ştefănescu pentru MEDIAFAX.

Directorul SRI Eduard Hellvig a spus vineri că a încheiat protocolul secret din 2016 cu Parchetul General în baza legii şi că l-a denunţat la scurt timp pentru că putea să aplice legea şi fără a se stabili prin protocol relaţionarea dintre Parchet şi SRI.

"Trebuie să fii rupt de realitatate să mă acuzi că am ceva de ascuns cu protocoalele, în condiţiile în care am ordonat auditul cu privire la existenţa protocoalelor inainte ca subiectul să fie în dezbatere publică. S-a presupus că e un abuz al SRI. Personal, înţeleg ce înseamnă abuzul statului împotriva cetăţenilor săi şi voi lupta până în ultima zi împotriva abuzurilor, indiferent de cine le face.(...) De ce l-am semnat? Ordonanţa 6 din 2016 a impus să semnăm protocolul cu instituţiile statului pentru exercitarea atribuţiilor noastre. De ce l-am denunţat? Am spus mai devreme, auditul intern a arătat că putem să ne exercităm atribuţiile în baza legii fără aceste protocoale asigurând securitatea naţională a României. Personal, nu am nimic de ascuns. E un proces de transparenţă şi normalitate pe care l-am iniţiat chiar dacă legea nu ne obliga acest lucru", a declarat Eduard Hellvig, directorul SRI.

Acesta spune că un control de legalitate pe protocolul public a fost făcut şi de către preşedintele ÎCCJ.

"Cele două protocoale aflate în discuţie, ambele au fost semnate în decembrie 2016. Primul e neclasificat, care reglementatează accesul organelor de urmărire penală la infrastructura SRI, dar nu implică SRI în activitatea Parchetului. Toate le-am adus la cunoştinţa comisiei parlamentare. Şi preşedinta ÎCCJ, care are atribuţii de verificare a modalităţii de punere în aplicare a protocolului a fost notificată cu privire la existenţa sa. Cel clasificiat reglementa modalitatea prin care SRI cooperare cu Ministerul Public. Să fim foarte clari, acest protoccol clasificat ne-a fost impus de legea de organizare şi funcţionare a SRI, la art 8, legalitatea lui nu poate fi pusă la îndoială", a mai spus Hellvig.

"De peste un an şi jumătate se discută de protocoale încheiate de SRI şi alte instituţii ale statului. În această perioadă au existat mai multe ieşiri publice dinspre SRI prin comunicate, interviuri, prin care am încercat să explicăm, dar cred că e necesar să fac câteva precizări pentru că personal nu am nimic de ascuns. În februarie anul trecut, am denunţat oficial toate acele protocoale controversate oprind o practică existentă. Ce sunt aceste protocoale? Aşa cum am explicat şi la Comisia de Control pe 28 februarie 2017, am întrebat instituţia dacă aceste protocoale erau necesare. Nu puteam să punem în practică legea fără protocoale? Mi s-a răspuns că se putea, conform legii, dar acesta a fost instrumentul tradiţional şi cadrul la ceea ce scrie în lege. Am dispus un audit intern referitor la aceste protocoale. Am hotărât denunţarea lor, care nu sunt impuse de lege sau de hotărâri ale CSAT. Imediat, în februarie 2017, am demarat un proces de denunţare cu parchetele şi instituţiile din Justiţie. Nu mai există în vigoare niciun protocol care să aibă legătură cu înfătuirea justiţiei", a afirmat directorul SRI.

Protocolul încheiat în 2016 între Parchetul General şi SRI a ajuns joi la opinia publică. O variantă nesecretă care este publicată pe site-ul Ministerului Public şi una secretă, ce a apărut câteva ore mai târziu, pe Facebook-ul lui Darius Vâlcov. Ambele au fost semnate în aceeaşi zi, chiar înainte de alegeri, în decembrie 2016.

Cel nesecret prevede chestiuni tehnice privind condiţiile concrete de acces la sisteme tehnice ale Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor. Cel secret, arăta o strânsă relaţionare între instituţii şi era practic o continuare a protocolului încheiat în anul 2009.