COMENTARIU: ARD şi-a luat elan pleoştit spre alegeri

Din bezna lojilor Operei Naţionale sticlesc ochelarii Ancăi Boagiu, blondul proaspăt aranjat al pletelor Elenei Udrea şi oftează melancolia fără leac a Robertei Anastase. Pe scenă, asistat de o duzină de siluete din carton - model "ţinte de poligon" marcate cu câte un cord, europarlamentarul Ungureanu (Traian Radu) face un fel de stand-up comedy înverşunat. Proclamă un blat poetic şi mobilizator al ARD cu România. În curgerea reprezentaţiei sale, blatul pare agreat şi tutelat de Europa şi mai ales de cancelarul Merkel.

Pe o muzică sumbră este introdus Vasile Blaga. Preşedintele PDL este nostalgic, dar interactiv. Aminteşte de bătăliile lui 2004, 2008, 2009 şi de marea pradă de soi Adrian Năstase. Cu instinctele de vânător zbârnăind, Blaga îi vrea gâtul "pupilului" Victor Ponta. Deocamdată, se mulţumeşte cu descărcarea într-o fantezie care cuprinde maşina de curse a lui Ponta, fumul lăsat de maşina de curse a aceluiaşi şi portbagajul (idem), dar în care visează Crin Antonescu. În faţa unui public aproape exclusiv urban, Blaga se prăpădeşte de grija ţăranilor şi de cultivarea legumelor pe suprafeţe mici. Lansează cuvintele profunde: "principiile, nu interesele ne unesc". Şi se opreşte după zece minute.

Îl urmează, în crescendo, Ungureanu (Mihai Răzvan). Uşor ciufulit, cu o gestică reprezită, la fel de egocentric. Fostul premier informează grav că este prima oară când zâmbeşte în ultimele săptămâni şi că electoratul îşi face griji pentru ridurile dumisale. Mihai Neamţu, ciufulit şi el în "stilul Ungureanu" (M.R.) spune banalităţi avântate pe tonul unor revelaţii. Anca Boagiu se luptă cu tracul şi cu nişte notiţe despre ce înseamnă "a trăi civilizat". Adrian Papahagi îl pomeneşte pe Emil Boc. Micul fost premier răsare emoţionat dintr-un fotoliu şi este aplaudat cu însufleţire. În pauzele dintre discursuri rulează pe ecran "cartoanele" cu candidaţi.

După două ceasuri adunarea se stinge. "Inimile" de acolo n-au dat semne că ar fi avut palpitaţii, înflăcărări, optimisme. Au fost doar nişte "inimi" disciplinate, care nu aveau nevoie de "repornire", aliniate aproape funerar şi care au tresărit numai la pomenirea magicei Europe. Nu au fost străluciri în discursuri. Nu a răsărit o persoană providenţială. Nu s-au văzut efecte imediate ale terapiei clasice de grup, care se face înainte de campania electorală. Comandamentul "a fi discret" s-a tradus "pe teren" în "a fi pleoştit".

De fapt, ştirea zilei a venit de la evenimentul scurtissim şi vioi, care s-a produs în paralel cu distinsa şi amorţita adunare de la Operă: Traian Băsescu, de 61 de ani proaspăt împliniţi, preşedinte, s-a dat simpatic pe Facebook. I-a informat pe autorii de "like", "share" şi tradiţionalele fitiriseli aniversare că: gândeşte, nu e mut. Lung prilej de vorbe şi de ipoteze. Şi suficientă materie primă de tocat. Pânâ joi, la "mica lansare" a USL.

 Cine te reprezintă? Află totul despre politicienii aflaţi în funcţii publice!