Comisia de anchetă a alegerilor se întruneşte, luni, în prima reuniune după publicarea motivării deciziei CCR

Unul dintre motivele sesizării la CCR fusese refuzul procurorului-şef al DNA, Codruţa Kovesi, de a da curs invitaţiilor la audiere în comisie, iar Curtea s-a pronunţat pe 3 octombrie afirmând că şefa parchetului anticorupţie este obligată să vină la audiere sau măcar să ofere un răspuns scris la întrebările puse de membrii comisiei. Însă până acum, comisia a aşteptat publicarea motivării pentru a se pronunţa dacă o va mai chema pe Kovesi încă o dată, de data aceasta obligată de o decizie a CCR.

Curtea Constituţională a arătat în motivarea deciziei, publicată vineri, că refuzul lui Kovesi a încălcat autoritatea Parlamentului şi principiul colaborării loiale între instituţiile statului.

”Curtea constată obligaţia doamnei Laura Codruţa Kövesi de a se prezenta în faţa Parlamentului României – Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial şi de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei”, se arată în motivarea deciziei la sesizarea preşedinţilor Camerelor privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public ca urmare a refuzului procurorului-şef al DNA de a se prezenta la audieri în comisie.

Judecătorii CCR au analizat corespondenţa dintre Kovesi şi comisia de anchetă şi au decis că răspunsurile procurorului-şef al DNA nu au concurat la stabilirea situaţiei de fapt investigată de comisiei. ”Mai mult, această situaţie, coroborată cu imposibilitatea comisiei de a stabili adevărul, deşi a întreprins mai multe demersuri în vederea audierii şi altor persoane care ar fi putut avea cunoştinţă despre evenimentele cercetate, dar care au refuzat cooperarea motivat de faptul că au fost citate în calitate de martori într-un dosar de urmărire penală aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împrejurare care nu constituie un impediment legal pentru continuarea anchetei parlamentare, sunt de natură a crea un blocaj în activitatea comisiei speciale de anchetă”, au hotărât magistraţii Curţii.

Invocând jurisprudenţa Curţii, în motivarea deciziei se arată că persoanele care activează în instituţii ale statului care nu sunt subordonate Parlamentului sunt totuşi obligate să dea curs invitaţiei la audiere în virtutea principiului colaborării loiale între instituţii.

Pe de altă parte, CCR a dat dreptate Parchetului în două situaţii. Prima dintre ele se referea la solicitarea preşedinţilor Camerelor către procurorul general să o sancţioneze pe Kovesi pentru refuzul de a veni la comisie.

„Curtea constată că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a exercita acţiunea disciplinară împotriva procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru neprezentarea în faţa Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial”, se precizează în motivarea deciziei CCR la sesizările preşedinţilor celor două Camere.

Curtea a reţinut faptul că, „în realitate”, ceea ce se impută procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este refuzul de a exercita acţiunea disciplinară împotriva Procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aflat în subordinea sa.

Curtea menţionează că posibilitatea sesizării conducătorului instituţiei în vederea aplicării prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare a instituţiei respective pentru a aplica, dacă apreciază ca justificat, prin propriile acte de autoritate, sancţiunile prevăzute de lege nu este incidentă decât în cazul persoanelor citate la Comisia de anchetă. „Or, aşa cum s-a reţinut în prealabil, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie face parte din categoria persoanelor invitate, iar nu citate”, subliniază CCR în motivarea sa.

În al treilea rând, CCR a decis că legea nu dă dreptul Comisiei de anchetă să solicite documente de la autorităţi, menţionează CCR, în motivarea deciziei sale privind inexistenţa unui conflict Parlament - PÎCCJ generat de refuzul PÎCCJ de a transmite o copie a dosarului de urmărire penală Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009.

CCR precizează că, din analiza conţinutului normativ al art.9 alin.(3)-(6) din Legea 96/2006 nu rezultă dreptul comisiei de anchetă de a solicita acte, documente sau alte informaţii de la terţe persoane, altele decât cele citate sau invitate la şedinţele comisiei, şi nici dreptul de a solicita acte, documente sau alte informaţii de la autorităţi publice ale statului.

În mod corelativ, arată CCR, reglementarea legală nu instituie nicio obligaţie în sarcina persoanelor sau autorităţilor menţionate de a transmite acte, documente sau de a furniza alte informaţii pe care comisia le-ar aprecia utile în aflarea adevărului.

Judecătorul Curţii Constituţionale, Livia Stanciu, a precizat, într-o opinie separată la decizia CCR, că procurorul-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, a participat, în 2009, la întâlnirea din noaptea alegerilor, de la Gabriel Oprea acasă, alături de George Maior şi Florian Coldea, acest lucru rezultând din informaţiile obţinute de către Parchetul General atunci când a anchetat modul de desfăşurare al alegerilor prezidenţiale.

"Parchetul a mai reţinut că, probele testimoniale administrate în cursul urmăririi penale au relevat, în mod indubitabil, că persoanele prezente în seara zilei de 6 decembrie 2009 la locuinţa martorului Oprea Gabriel, respectiv George Maior,Vasile Dincu, Florian Coldea, Laura Codruta Kovesi, Onţanu Neculai şi Iordănescu Anghel au participat la un eveniment de natură privată, la invitaţia acestuia, nefiind iniţiată nicio operaţiune de fraudare/viciere a rezultatelor alegerilor prezidenţiale", se arată în opinia separată semnată de judecătoarea Curţii Constituţionale.

Citeşte şi: EXCLUSIV | Consilierul prezidenţial Bogdan Aurescu: Acţiunea în spaţiul de securitate transatlanitc este comună, nu există alternative. Nu se pune problema unei concurenţe sau duplicări - VIDEO

Citeşte şi: USR, Platforma România 100 a lui Dacian Cioloş şi PNL vor participa la marşul "NU vrem să fim o naţie de hoţi!", anunţat pentru duminică seara, în Capitală , dar şi în alte oraşe

Citeşte şi: Preşedintele Klaus Iohannis s-a fotografiat cu salvamontiştii pe platoul Bucegilor | FOTO

Citeşte şi: Fostul preşedinte Traian Băsescu a primit urări virtuale la aniversarea a 66 de ani. Ce i-a transmis fiica cea mică, Elena

Citeşte şi: O delegaţie PNL, condusă de Ludovic Orban, va pleca într-o vizită în SUA