Comisia Europeană, către ministrul Ohlsson: Există angajament politic din partea României pentru problema romilor

Scrisoarea, semnată de comisarul pentru Justiţie, Viviane Reding, de comisarul pentru Politică Regională, Johannes Hahn, şi Laszlo Andor, comisarul pentru Muncă, Afaceri sociale şi Incluziune, a fost trimisă, la 15 aprilie, ministrului suedez pentru Afaceri Europene, Birgitta Ohlsson, după ce aceasta şi-a manifestat nemulţumirea faţă de refuzul României de a accepta ajutor extern pentru cheltuirea fondurilor europene destinate integrării romilor.

Cei trei comisari notează că Raportul pe 2014 al Comisiei Europene privind progresele statelor membre în implementarea unor strategii naţionale privind populaţia roma constată "primele îmbunătăţiri în ceea ce priveşte integrarea socială a romilor în Europa". "În cele mai multe state membre au fost luate decizii pozitive pentru a îmbunătăţi situaţia romilor în domeniul educaţiei, angajării, asigurării de locuinţe, asistenţă medicală. De asemenea, statele membre au luat măsuri pentru a combate discriminarea populaţiei roma", se mai arată în scrisoarea semnată de Viviane Reding, Johannes Hahn şi Laszlo Andor.

Aceştia amintesc că, în 2010, UE a modificat regulamentele financiare pentru a permite investiţii în construirea de locuinţe în sprijinul comunităţilor marginalizate, inclusiv roma. "Au fost lansate proiecte în mai multe state membre şi, dată fiind perspectiva pe termen lung a unor astfel de investiţii, implementarea lor este încă un curs", scriu comisarii, precizând că, pentru prima dată, în exerciţiul financiar 2014-2020 statele membre trebuie să folosească 20% din banii alocaţi din Fondul Social European pentru proiecte de incluziune socială.

Totodată, Reding, Hahn şi Andor îi transmit ministrului suedez că CE oferă sfaturi statelor membre privind folosirea cât mai eficientă a fondurilor europene pentru incluziunea comunităţii roma "atât bilateral, cât şi în cadrul cooperării transnaţionale, inclusiv prin ESF Learning Network, unde România este membră". "Comisia este pe cale să finalizeze observaţiile sale asupra priorităţilor de investiţii ale României pe următorii şapte ani. În acest context, o atenţie specială va fi acordată modului în care autorităţile române intenţionează să promoveze incluziunea romilor în societate", mai precizează comisarii europeni, adăugând că Executivul european colaborează, în acelaţi timp, Guvernul român pentru a creşte rata de absorbţie a fondurilor comunitare.

Comisarii îi mai transmit oficialului suedez că CE îşi coordonează activităţile cu cele ale organizaţiilor internaţionale prezente în România, iar primele rezultate sunt "încurajatoare".

De asemenea, CE a cerut României să-şi continue eforturile în acest sens în perioada următoare de finanţare.

În ceea ce priveşte angajamentul politic, Reding, Hahn şi Andor susţin că prezenţa preşedintelui Traian Băsescu şi a ministrului Muncii, Rovana Plumb, la summitul dedicat romilor, desfăşurat la Bruxelles, la începutul lunii, reprezintă "un semnal puternic privind angajamentul României în privinţa incluziunii romilor".

"Observăm că unele state membre colaborează cu România pentru a face faţă provocărilor privind integrarea romilor. Astfel de cooperări bilaterale au loc la nivel naţional, regional şi local şi au dus la rezultate pozitive. Comisia încurajează puternic statele membre să promoveze astfel de cooperări bilaterale prin proiecte concrete şi pe termen lung. Acesta este un alt mod de a arăta un angajament politic activ pentru a răspunde nevoilor specifice ale romilor în Europa", se mai arată în scrisoarea celor trei comisari europeni.

Ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Birgitta Ohlsson, şi-a exprimat "furia" faţă de România, care i-a refuzat propunerea de ajutor extern pentru cheltuirea fondurilor europene destinate integrării romilor, a relatat, la 8 aprilie, AFP.

"Sunt furioasă, dezamăgită şi îmi pare rău. Dar nu vom abandona", a declarat Ohlsson într-un interviu acordat cotidianului Dagens Nyheter.

Ministrul a dezvăluit că Guvernul român se opune instalării unui grup de experţi ai Uniunii Europene (UE) care ar permite ca bugetele puse la dispoziţie de către Bruxelles să ajungă efectiv la romi.

"Cred că este o problemă de inerţie şi prestigiu politic: nu se vrea ca alte ţări să se amestece în afacerile politicii interne. În plus, nu este un lucru cu care guvernele şi aleşii români să câştige alegeri. Mă înfurie dezinteresul pe care l-au arătat pentru acest subiect", a continuat ministrul.

Birgitta Ohlsson a revenit, marţi, asupra subiectului, declarând că în România nu există voinţă politică pentru rezolvarea situaţiei romilor, subliniind, totodată, că este nevoie de un sistem comun de monitorizare a situaţiei drepturilor omului în ţările UE, care să includă şi sancţiuni.

"Suedia a negociat mai multe luni cu România în privinţa folosirii fondurilor europene pentru romi, astfel încât aceştia să nu mai emigreze. Sunt dezamăgită de faptul că Guvernul român nu a dorit să coopereze la nivel european. Avem nevoie de alţi actori pentru aceste negocieri", a precizat ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Birgitta Ohlsson, într-un interviu acordat cotidianului austriac Der Standard.

Întrebată de ce a blocat România crearea unui "taskforce" (un ajutor extern pentru cheltuirea fondurilor europene destinate integrării romilor - n.r.), Birgitta Ohlsson spus că sunt mai multe motive, printre care şi mândria.

"Cred că există mai multe motive. În România lipseşte voinţa politică. În acelaşi timp nu există capacitatea administrativă pentru utilizarea eficientă a banilor UE. Este una dintre cele mai sărace ţări din Uniune. Probabil că şi mândria joacă un rol - România nu doreşte să aibă observatori din alte ţări", a declarat oficialul suedez.

Rugată să comenteze faptul că ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a acuzat-o că foloseşte tema romilor în campanie şi că nu a discutat personal despre acest proiect, ministrul suedez a subliniat că "problema a fost discutată pe mai multe niveluri timp de câteva luni". Totodată, Ohlsson a evocat faptul că cele mai mari probleme ale romilor: sărăcia structurală, şomajul, situaţia locuinţeilor nu reprezintă o noutate. "Dacă el (Titus Corlăţean - n.r.) are impresia că eu am reacţionat dur în ceea ce priveşte încălcarea drepturilor omului, sunt mândră de asta", a punctat Birgitta Ohlsson.

Ministrul suedez pentru Afaceri Europene a mai declarat că a trimis şi Comisiei Europene o scrisoare privind necesitatea unui taskforce pentru romi. "Sper din tot sufletul că România îşi va schimba părerea. Nu vreau să renunţ la această idee, deoarece am văzut prea multe tabere mizere de romi în diverse ţări. Nu este demn pentru o societate modernă să accepte ca nişte copii să fie nevoiţi să-şi caute hrana în gunoi", a spus Ohlsson.

Întrebată dacă şi alte ţări europene fac presiuni asupra României în această privinţă, Birgitta Ohlsson a precizat că multe state şi diverse organizaţii pentru apărarea drepturilor omului încearcă să convingă Guvernul român să accepte acest mod de abordare a problemei. "Şi Comisia Europeană este îngrijorată de faptul că banii din fonduri europene nu vor fi folosiţi într-un mod rentabil şi nu vor ajunge la romi", a spus ea.

În opinia ministrului suedez, la nivel european lipseşte monitorizarea în ceea ce priveşte discriminarea în ţările europene. "Avem nevoie de un sistem comun şi de rapoarte anuale privind situaţia drepturilor omului", a precizat Ohlsson, adăugând că sancţiunile reprezintă "un remediu important pe termen lung" pentru rezolvarea situaţiei. "Discriminarea romilor nu este un fenomen românesc, el afectează multe ţări europene precum Franţa sau Ungaria. Şi în Suedia avem o istorie întunecată", a mai spus Ohlsson.

În replică, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici a precizat că ministrul suedez Birgitta Ohlsson îşi menţine abordarea total nedreaptă faţă de România şi dă semnale serioase că, de fapt, dânsa este cea care are nevoie de sfaturi în această problematică.

"Observ cu îngrijorare că ministrul suedez Birgitta Ohlsson îşi menţine abordarea total nedreaptă faţă de România şi dă semnale serioase că, de fapt, cea care are nevoie de sfaturi în această problematică este chiar dânsa. Îi spun din nou, cu foarte multă răbdare şi cu seriozitatea pe care comunitatea romilor o merită, că România nu a refuzat şi nu va refuza niciodată o propunere de colaborare bilaterală primită din partea unui stat membru al Uniunii Europene!", a declarat Eugen Teodorovici, potrivit unui comunicat MFE remis MEDIAFAX.

Teodorovici susţine că Guvernul de la Bucureşti nu manifestă doar interes ci şi voinţă politică în utilizarea fondurile europene de care beneficiază, în absolut toate domeniile.

Totodată, ministrul român face apel la ministrul suedez al Afacerilor Europene "să accepte că problema comunităţilor de romi este problema tuturor statelor Uniunii Europene, şi nu a unui singur stat!".

Eugen Teodorovici precizează că, dacă oficialul suedez va continua să folosească "această temă în felul în care o face", o să ajungă la două concluzii. Prima concluzie este că "motivele reale din spatele acestei campanii furibunde a doamnei ministru sunt unele bine ascunse opiniei publice", susţine ministrul român. Cea de-a doua concluzie este că "Suedia are serioase probleme în identificarea de soluţii concrete pentru comunitatea romilor de pe teritoriul său şi încearcă să creeze una mai mare decât cea existentă în loc să ne concentrăm eforturile pentru identificarea de soluţii comune", precizează ministrul Fondurilor Europene, care îi transmite ministrului Ohlsson că România poate oferi asistenţă, dacă oficialul "consideră că sunt probleme pe acest subiect (al romilor - n.r.) în Suedia".

De asemenea, ministrul Fondurilor Europene afirmă că, din corespondenţa dintre Suedia – România şi Comisia Europeană "reiese foarte clar că nu există nicio motivaţie pentru activarea unui «task force» pe această tematică, iar dânsa o ştie foarte bine". "Mai mult decât atât, reprezentanţii Comisiei resping cu fermitate crearea unui «task force», subliniind că statele membre trebuie să coopereze bilateral şi să ia decizii comune pe acest subiect şi nu numai", a mai spus Eugen Teodorovici.