Comisia Europeană: Nu abandonăm opinia privind procedura selecţiei procurorilor şefi, dar aşteptăm reacţia CSM

"Am luat notă de evoluţiile din ultimele două zile de la Bucureşti cu privire la procesul de ocupare a funcţiilor de procuror general şi procuror-şef al DNA. Sunt funcţii de cea mai mare importanţă şi am luat notă de numele avansate. Evident este un proces care este în desfăşurare şi trebuie să vedem cum reacţionează şi CSM şi cum vor evolua lucrurile. Subliniez că Comisia Europeană nu a renunţat la opiniile sale privind desfăşurarea unei proceduri de selecţie a candidaţilor, exprimată şi în rapoartele MCV şi în discuţiile cu oficialii români", a afirmat Gray, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, pentru MEDIAFAX.

El a subliniat că nu vrea să caracterizeze situaţia politică creată în România cu privire la cele două funcţii de conducere ale Parchetelor.

"Este o responsabilitate pe care autorităţile române trebuie să şi-o asume. Noi ne vom duce mai departe responsabilităţile care ne revin în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pe justiţie", a mai spus oficialul Comisiei Europene.

În raportul pe MCV prezentat de Comisia Europeană în luna ianuarie, se recomandă asigurarea faptului că persoanele care urmează să fie numite la conducerea Ministerului Public şi a DNA sunt alese dintr-un număr suficient de mare de candidaţi de înaltă calitate profesională, în urma unui proces deschis şi transparent, că îndeplinesc criteriile stabilite în Acordul de colaborare instituţională, în special în ceea ce priveşte competenţa profesională, integritatea şi rezultatele înregistrate în acţiunea anticorupţie. "Un aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii va fi un pas important în obţinerea încrederii publicului", arată Comisia.

În decembrie 2012, preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta au convenit, în Acordul de colaborare instituţională, cu privire la "introducerea" unui proces transparent de numire a Procurorului General şi a Procurorului şef al DNA.

Potrivit textului Acordului, cei doi au convenit cu privire la "introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului General şi a Procurorului şef al DNA care să presupună candidaturi deschise, criterii de experienţă profesională, integritate şi rezultate pozitive în acţiunea anticorupţie".

Încă din vara anului trecut Comisia Europeană a solicitat ca desemnarea procurorului general şi a şefului DNA să se facă printr-un proces transparent.

În septembrie, secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day, i-a transmis o scrisoare ministrului Justiţiei Mona Pivniceru în care se preciza că pentru a evita orice neînţelegere procedura de selecţie trebuie să fie transparentă şi publică, să includă interviuri, să fie stabilite criterii clare în cererea de candidaturi, precum şi implicare din partea conducerii Ministerului Public şi DNA.

Pe de altă parte, ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, subliniat, în octombrie, importanţa procesului de selecţie a noului procuror general şi a noului procuror-şef al DNA, subliniind că acesta va influenţa percepţia Washington-ului asupra parteneriatului strategic cu România.

"Pentru Statele Unite ale Americii, acest proces de selecţie va fi un criteriu foarte important, care va influenţa percepţia asupra parteneriatului nostru strategic cu România", a afirmat Gitenstein.

El a subliniat că această selecţie reprezintă un test şi pentru revenirea la o coabitare politică civilizată şi stabilă, deoarece este vital ca persoanele numite în cele două funcţii să fie susţinute de toate marile partide politice.

"Primul test în acest sens va fi numirea noului procuror general şi a noului procuror-şef al DNA. Este vital ca cei numiţi în aceste înalte funcţii să fie susţinuţi de toate marile partide politice, ca ei să fie procurori independenţi, apolitici şi, mai presus de toate, să fie la fel de competenţi şi curajoşi precum predecesorii lor", a spus ambasadorul SUA.

Potrivit legii, ministrul Justiţiei este cel care face propunerea de numire a procurorului şef, CSM dă un aviz consultativ, iar preşedintele ţării este cel care decide şi emite decretul de învestire în funcţie.