Comisia pentru Afaceri Juridice din PE discută, joi, cererea de ridicare a imunităţii lui Dan Nica

Potrivit agendei Comisiei pentru Afaceri Juridice (JURI) din Parlamentul European (PE), în şedinţa de joi vor fi discutate mai multe cereri de ridicare a imunităţii unor europarlamentari, printre care şi Dan Nica.

În cazul europarlamentarului român, raportor este António Marinho e Pinto (ALDE).

Europarlamentarii vizaţi se pot prezenta, dacă doresc, în faţa membrilor Comisiei pentru Afaceri Juridice pentru a-şi susţine punctul de vedere.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a anunţat în plen, în 24 noiembrie 2014, că a primit de la autorităţile române cererea de ridicare a imunităţii europarlamentarului social-democrat Dan Nica şi că a trimis-o Comisiei pentru Afaceri Juridice.

Potrivit procedurilor, după ce se face un anunţ în plen privind cererea de ridicare a imunităţii pentru un eurodeputat, preşedintele PE trimite documentul la Comisia pentru Afaceri Juridice, care va numi un raportor. Acesta trebuie să fie din alt grup politic şi să aibă o altă naţionalitate decât europarlamentarul pentru care se cere ridicarea imunităţii.

Procedura de ridicare a imunităţii are loc cu uşile închise.

În conformitate cu articolul 9 al Protocolului nr. 7 privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene, dacă presupusele infracţiuni au avut loc pe teritoriul unei ţări din UE se aplică legea acelei ţări.

Acelaşi articol stipulează că, pe durata sesiunilor Parlamentului European, membrii acesteia beneficiază pe teritoriul naţional de imunităţile recunoscute membrilor Parlamentului propriei ţări, iar pe teritoriul oricărui alt stat membru de exceptare privind orice măsură de detenţie sau urmărire penală.

Totodată, imunitatea este valabilă inclusiv pe perioada deplasării la locul reuniunii Parlamentului European, cât şi la întoarcere. Imunitatea nu poate fi invocată în caz de flagrant delict şi nici nu poate constitui o piedică pentru Parlamentul European de a ridica imunitatea unuia dintre membri.

Conform regulilor de procedură, Comisia pentru Afaceri Juridice "nu se va pronunţa, sub nicio circumstanţă, asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei europarlamentarului şi nici asupra opiniilor sau faptelor atribuite acestuia".

După ce proiectul de raport va fi votat în JURI, acesta va ajunge în plen, "unde va fi votat fără a putea fi prezentate amendamente". Spre deosebire de Comisie, aici europarlamentarul vizat nu mai poate lua cuvântul.

În 26 septembrie 2014, DNA a cerut aviz de la preşedinte, Senat, Camera Deputaţilor şi Parlamentul European pentru începerea urmăririi penale în cazul a nouă foşti miniştri care în perioada mandatelor ar fi săvârşit infracţiuni în cazul licenţelor Microsoft pentru şcoli.

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, "în conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, referatul, în vederea sesizării Parlamentului European pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Dan Nica, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, în perioada 2000 - iulie 2004, pentru infracţiunile de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

În 27 septembrie, vicepreşedintele PSD Dan Nica arăta, într-un comunicat, că nu a cerut şi nu a condiţionat primirea de bani sau alte foloase din partea nimănui şi că nu a deţinut şi nu deţine societăţi offshore.

Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European a cerut precizări de la Camera Deputaţilor cu privire la imunitatea lui Dan Nica, Biroul Permanent trimiţând solicitarea la Comisia juridică pentru elaborarea unui punct de vedere, în termen de 10 zile.

"Am primit din partea Comisiei de afaceri juridice din Parlamentul European o scrisoare cu privire la imunitatea europarlamentarului, fost ministru şi deputat Dan Nica. Am trimis la Comisia juridică să facă informarea în 10 zile şi noi în două săptămâni să răspundem Parlamentului European", a spus, pe 20 martie, secretarul Camerei Marcel Ciolacu, după şedinţa Biroului Permanent.

El a arătat că cererea din partea Parlamentului European este cu privire la ce imunitate a avut Nica în Parlament şi ca fost ministru.

"În conformitate cu articolul 9 (1)(a) al Protocolului nr.7 privind privilegiile şi imunităţile al Uniunii Europene, membrii Parlamentului European se bucură, pe teritoriul statului membru din care provin, de imunităţile recunoscute membrilor Parlamentului propriei ţări. Se poate deduce, din reglementarea mai sus invocată, că ar trebui să fie aplicabil articolul 72 (2) din Constituţia României, potrivit căruia deputaţii şi senatorii români pot fi cercetaţi penal şi trimişi în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ce au fost audiaţi. Cu toate acestea, cererea de ridicare a imunităţii domnului Nica se bazează pe prevederile articolului 109(2) din Constituţia României şi pe articolele 12 şi 19 din Legea 115 privind responsabilitatea minsterială. După cum cunoaşteţi, articolul 109(2) din Constituţie prevede că numai Camera Deputaţilor, Senatul sau Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. În baza acestor prevederi, în consecinţă, urmărirea penală împotriva unui membru al Guvernului român poate începe doar după ce imunitatea acestuia a fost ridicată", se menţionează în scrisoarea trimisă de Pavel Svoboda, preşedintele JURI.

În acest context, Pavel Svoboda solicită mai multe informaţii cu privire la practica la nivelul Camerei Deputaţilor în aplicarea reglementărilor privind imunitatea acordată membrilor săi.

"În special, aş aprecia dacă aţi putea clarifica dacă articolul 109(2) din Constituţie are precădere asupra articolului 72(2) şi dacă, în consecinţă, membrilor Camerei Deputaţilor care sunt în acelaşi timp membri ai Guvernului li se aplică reglementări speciale privind imunitatea. De asemenea, v-aş fi recunoscător dacă aţi clarifica dacă aceste reglementări speciale continuă să fie aplicabile membrilor Camerei Deputaţilor are au fost membri ai Guvernului pentru fapte comise în exercitarea mandatului anterior de ministru. Întrucât Comisia pentru afaceri juridice a început deja examinarea acestui caz, un răspuns prompt ar fi deosebit de apreciat", se mai arată în scrisoare.