Consilier prezidenţial: Cum şi-ar imagina cineva că România poate avea şi adjunctul SG şi secretarul general al NATO?

"Şi nu se mai termină. Referirile la "un român" ca Secretar General al NATO. Nici acum, când Sorin Ducaru a fost desemnat pentru un mandat de 3 ani assistent Secretary General, adică adjunct. Cum şi-ar putea imagina cineva că România ar putea avea şi assistentul SG, şi Secretarul General al NATO care are 28 de state membre?", a comentat Iulian Chifu pe Facebook.

El susţine şi că lansarea zvonului original ce-l viza pe Traian Băsescu risca să pericliteze obţinerea de către România a postului de asistent SG din raţiuni de imagine şi politică internă.

"Dacă Preşedintele pleca în 15 luni la NATO, nu mai înseamnă nimic în politica românească, deci construcţia legată de Fundaţia Mişcarea Populară şi interesul arătat de populaţie, respectiv susţinerea publică ar fi inutile", adaugă Iulian Chifu.

În opinia sa, este şi "cea mai mare impoliteţe" să-l întrebi pe cineva în funcţie (încă vreo 15 luni) cine îi va succeda. "Ca şi cum activitatea sa nu mai contează, nu a contat, şi e aşteptat deja succesorul său", consideră Chifu, care apreciază că întrebările obsesive nu vin de la media, pentru că prea erau "servite".

"Politică dâmboviţeană de nivel scăzut, cu vagi urme de politică de partid, care riscă să ne decredibilizeze ca ţară şi să ne afecteze obiective naţionale", mai scrie consilierul prezidenţial pe Facebook.

"Ştirea era că avem assistent Secretary General al NATO român, pe ambasadorul Sorin Ducaru! (Felicitări Sorin!) O ştire eminamente pozitivă şi un efort la care au contribuit autorităţile române. Ştirea rămasă în spaţiul public este întrebarea dacă viitorul Secretar General de peste 15 luni va fi un român, cu insinuarea Preşedintelui Băsescu ca nume, demers parte a unor manevre de politică internă. Să le mai comparăm???", mai scrie Chifu.

România nu a declanşat, în acest moment, nicio procedură diplomatică sau de altă natură pentru funcţia de secretar general NATO, a declarat, vineri, după întâlnirea cu Anders Fogh Rasmussen, preşedintele Traian Băsescu, menţionând că actualul deţinător al funcţiei mai are un an şi jumătate de mandat.

Actualul secretar general al NATO a fost întrebat, la declaraţia de presă de după întâlnirea de la Cotroceni cu preşedintele României, dacă este de părere că succesorul său la conducerea Alianţei poate fi un român.

Preşedintele Băsescu a intervenit, ţinând să spună că România nu a declanşat proceduri diplomatice sau de altă natură în acest sens.

"România nu a declanşat nicio procedură diplomatică sau de altă natură legată de această funcţie. Este prematur, iar actualul secretar general mai are încă un an şi jumătate de mandat. Doar presa de la noi este foarte grăbită", a spus Băsescu.

La rândul său, Rasmussen a subliniat ca este prematură discutarea acestei probleme, inclusiv a numelor care ar putea fi potrivite pentru a ocupa funcţia.

"Mandatul meu nu va expira până la sfârşitul lui iulie 2014 şi cred că e mult, mult prea devreme pentru a începe discuţiile despre cine ar putea fi succesorul meu. Dar pot spune că sunt mulţi politicieni talentaţi în statele membre aliate care pot îndeplini acest post, dar consider că trebuie să aşteptăm ca să discutăm această chestiune. Din punctul meu de vedere, eu mă concentrez pe ceea ce fac în acest moment", a afirmat Rasmussen.

De asemenea, întrebat despre numele vehiculate ca fiind posibilul candidat al României pentru această poziţie, cele ale preşedintele Traian Băsescu şi fostului ministru de Externe Mircea Geoană, Rasmussen a reiterat că nu va comenta asupra numelor. "Nu voi comenta deloc asupra numelor. Cred că este mult prea devreme pentru a vorbi despre această chestiune, avem foarte multe pe agenda noastră, trebuie să ne concentrăm pe substanţa agendei pentru Summitul din 2014 şi apoi vom putea vorbi despre nume", a mai spus Rasmussen.

Preşedintele Traian Băsescu i-a mulţumit lui Rasmussen pentru desemnarea în această săptămână a lui Sorin Ducaru, şeful misiunii României la NATO, să ocupe funcţia de adjunct al secretarului general din octombrie anul acesta, şeful statului arătând că aceasta este cea mai înaltă funcţie deţinută de un român la NATO.

Purtătorul de cuvânt al MAE, Brânduşa Predescu, a declarat, joi, că în istoria NATO au mai fost cazuri în care atât secretarul general al Alianţei, cât şi adjunctul acestuia au fost de aceeaşi naţionalitate.

"Au fost exemple în care adjunctul secretarului general, precum şi secretarul general numit în urma unei decizii politice consensuale la nivelul statelor membre au avut aceeaşi naţionalitate", a spus Predescu joi, într-o conferinţă de presă, întrebată dacă mai este de actualitate ocuparea funcţiei de secretar de general al Alianţei de către un român după anunţul de miercuri privind obţinerea funcţiei de adjunct al secretarului general de către ambasadorul Sorin Ducaru, şeful misiunii României pe lângă NATO.

Un astfel de caz a fost în mandatul germanului Manfred Worner, al şaptelea secretar general al Alianţei, între 1988-1994.

Eurodeputatul PSD Ioan Mircea Paşcu a declarat, la finalul lunii aprilie, pentru MEDIAFAX, că Mircea Geoană este "categoric" un candidat viabil la funcţia de secretar general al NATO, deoarece a fost ministru de Externe, iar turneul întreprins recent în SUA a vizat obţinerea sprijinului în acest sens.

Senatorul PSD Mircea Geoană declara, în aceeaşi perioadă, pentru MEDIAFAX că, vizita recentă în Statele Unite ale Americii a pledat ca funcţia de secretar general al NATO să revină în 2014 uneia dintre ţările nou aliate la organizaţie, afirmaţia sa fiind făcută în contextul informaţiilor privind o eventuală candidatură a sa pentru acest post.

Informaţii privind o candidatură a lui Mircea Geoană la postul de secretar general al NATO au fost vehiculate în presa română.

Premierul Victor Ponta a declarat în aprilie că este foarte posibil ca viitorul secretar general NATO să provină din ţările noi membre ale organizaţiei, respectiv România sau Polonia, el discutând cu o persoană interesată să fie candidat pentru funcţie.

"Este posibil - şi e foarte posibil - ca viitorul secretar general al NATO să provină din una din ţările noi membre NATO, asta înseamnă în mod clar Polonia şi România. Ştiam că nu este exclus să fie un român deoarece altcineva, nu Băsescu, a venit, a discutat cu mine acest subiect şi am zis ca îl susţin", a spus Ponta,

De altfel, Damon Wilson, vicepreşedintele executiv al Consiliului Altantic (grupul strategic american de promovare a politicilor NATO), a scris pe contul său de Twitter că Mircea Geoană este "un candidat credibil pentru funcţia de Secretar general al NATO".

În presă au apărut şi informaţii referitoare la o eventuală candidatură a preşedintelui Traian Băsescu pentru acest post, negate însă de Administraţia Prezidenţială.

Secretarul general este cea mai înaltă ierarhic funcţie civilă de oficial al NATO. Secretarul general este responsabil pentru desfăşurarea procesului de consultări cu privire la luarea deciziilor în Alianţă şi asigurarea că deciziile sunt implementate. El este şi purtătorul de cuvânt al Alianţei şi şeful personalului international al Organizaţiei.

Actualul deţinător, Anders Fogh Rasmussen, fost premier al Danemarcei, a preluat această responsabilitate la 1 august 2009.

Funcţia revine unui om de stat cu experienţă la nivel înalt şi în privinţa guvernării. Acesta este desemnat de guvernele statelor membre ale Alianţei pentru un mandat cu o durată de patru ani, care poate fi extins prin consensul aliaţilor.

Procesul de selecţie este desfăşurat în urma unor consultări diplomatice în spatele uşilor închise între ţările care au propus candidaţi pentru această funcţie.

Niciun nume nu este confirmat public până când nu se ajunge la un consens cu privire la un singur candidat.

În mod tradiţional, această funcţie revine unui politician dintr-o ţară europeană membră a Alianţei.