- Home
- Politic
- BUCUREŞTI, (12.01.2015, 13:00)
- Valentina Postelnicu , Andi Manciu
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Consultări între preşedintele Iohannis şi partidele parlamentare, la Palatul Cotroceni. DECLARAŢIILE partidelor după întrevederi. Declaraţie Klaus Iohannis la ora 15:30
Consultările preşedintelui Klaus Iohannis cu partidele parlamentare, pe tema încheierii unui acord politic cu scopul asigurării, în anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale, sunt în desfăşurare, la Palatul Cotroceni. Preşedintele Klaus Iohannis va susţine, la ora 15.30, la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă, a anunţat, luni, Administraţia Prezidenţială.
Urmărește
4078 afișări
Consultări între preşedintele Iohannis şi partidele parlamentare (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)
UPDATE 15:25 Dan Diaconescu: Am propus formarea unui nou guvern, care să fie de uniune naţională
Dan Diaconescu a declarat luni, după consultările cu preşedintele Klaus Iohannis pe tema bugetului Apărării de 2% începând cu 2017, că i-a propus şefului statului să susţină ideea formării unui nou guvern, care să fie de uniune naţională, pe ponderea alegerilor parlamentare din 2012.
Diaconescu a apreciat că întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis a fost una ”plină de evenimente pozitive pentru viitorul românilor”.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Iohannis va fi anchetat, la inițiativa PSD, pentru cheltuielile de lux pe bani publici. Este primul președinte care, în numele „securității naționale”, a secretizat aceste cheltuieli
-
Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege care permite României achiziţionarea a 32 de avioane multirol F-35
-
Secretarul general al NATO îi transmite lui Donald Trump că războiul din Ucraina reprezintă o ameninţare la adresa SUA
-
Încă o dronă a căzut azi în Republica Moldova
El a menţionat că PP-DD este de acord cu alocarea a 2% din PIB pentru Armată, menţionând că susţine ca această măsură să se aplice începând cu 2016.
Diaconescu a anunţat că marţi la ora 10.00, Simona Man, preşedinte al PP-DD va semna acordul propus de Iohannis.
Pe de altă parte, Diaconescu a afirmat că i-a propus şefului statului ideea formării unui guvern de uniune naţională, în care să fie implicate toate partidele politice din Parlament în funcţie de procentul obţinut la alegerile din 2012.
”O asemenea formare a unui guvern de uniune naţională pe de o parte ar mulţumi întreg electoratul, altfel scindat după alegerile din decembrie, pe de altă parte ar duce şi la stârpirea migraţiei parlamentare, ar duce la refacerea, să spunem aşa, a dreptăţii în Parlament. Ştiţi bine cazul PP-DD care a dus 68 de oameni în interiorul Casei Poporului şi de acolo foarte mulţi dintre ei au migrat către alte formaţiuni politice”, a afirmat reprezentantul PP-DD.
El a susţinut că propunerea PP-DD este ca un eventual guvern de uniune naţională să fie condus de un premier tehnocrat sau membru al noului PNL.
Diaconescu a menţionat că speră ca acorduri similare să fie semnate şi pentru învăţământ, sănătate, argricultură, şi apoi să fie format guvernul de uniune naţională.
În plus, reprezentantul PP-DD a menţionat că l-a rugat pe Iohannis ca noul membru al CNA pe care îl va propune să ia de urgenţă măsuri pentru rezolvarea cazului OTV.
UPDATE 14:40 - Iohannis a început consultările cu reprezentanţii PP-DD, din delegaţie face parte Dan Diaconescu
Iohannis a început discuţiile cu delegaţia PP-DD, din care fac parte Dan Diaconescu, Simona Man, Liviu Neagu, Radu Orzaţă şi Ionel Agrigoroaie.
Este ultima delegaţie care intră la consultări cu şeful statului.
UPDATE 14:10 - Au început consultările cu grupul minorităţilor naţionale
Consultările preşedintelui Klaus Iohannis cu reprezentanţii minorităţilor naţionale au început la această oră la Palatul Cotroceni, discuţiile vizând încheierea acordului politic pentru alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, începând cu 2017.
Din delegaţia deputaţilor minorităţilor naţionale fac parte liderul grupului, Varujan Pambuccian, alături de Aurel Vainer, Nicolae Păun, Niculae Mircovici, Dragoş Gabriel Zisopol şi Miroslav Merka.
UPDATE 13:10 - Au început consultările cu delegaţia UDMR, pe tema finanţării Armatei
Preşedintele Klaus Iohannis a început consultările cu delegaţia Uniunii Democrate a Maghiarilor din România(UDMR), condusă de Kelemen Hunor, pe tema încheierii unui acord politic cu scopul asigurării, în 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Apărare.
Din delegaţia UDMR, condusă de preşedintele Klemen Hunor, mai fac parte senatorul Laszlo Borbely, deputatul Marko Bela, şi deputatul Mate Andras Levente.
UDMR: Pe lângă acordul pe Apărare, propunem acord între majoritatea parlamentară şi minorităţi
Preşedintele UDMR a declarat că Uniunea va semna acest acord politic propus de preşedintele Klaus Iohannis, privind alocările de fonduri pentru Apărare, pentru că ”România are un angajament în Alianţa Nord-Atlantică şi este şi o situaţie geopolitică extrem de interesantă, având o poziţie importantă în regiune, ca furnizor de securitate”.
”Acest parteneriat cu Statele Unite ne obligă să face, un efort bugetar, financiar pentru acest domeniu al Apărării naţionale”, a mai spus Kelemen.
Kelemen Hunor a mai anunţat că UDMR a propus un acord politic între partidele parlamentare, între majoritate şi minorităţile etnice. ”Avem nevoie de predictibilitate, de stabilitate socială şi suntem convinşi că dacă am ajunge la un acord politic, între majoritate şi minoritate, care ar conţine câteva elemente importante, ar fi în beneficiul României şi al tuturor cetăţenilor”, a afirmat liderul UDMR.
El a precizat că aceste elemente se referă la ”a nu fi folosită cartea naţională în campaniile electorale şi în disputele politice, drepturile obţinute nu se restrâng, se aplică legislaţia actuală, şi orice garanţie în plus pentru păstrarea identităţii naţionale se face prin dialog permanent între toate forţele politice parlamentare şi minorităţile etnice”.
Liderul UDMR a mai anunţat că în cadrul discuţiilor s-au mai ridicat şi alte subiecte, şi a precizat că UDMR consideră că este nevoie, în privinţa finanţării educaţiei naţionale, să se asigure ”6% din PIB pentru acest domeniu”, fiind ”o finanţare necesară, pentru că altfel, nu vom avea competitivitate”.
”Este un angajament faţă de noi înşine, nu faţă de partenerii noştri. Am propus ăs creştem alocările bugetare pentru educaţie până în 2019, în aşa fel încât să ajungem la 6% în 2019”, a afirmat Kelemen Hunor.
Preşedintele UDMR a mai declarat că un alt subiect s-a referit la sistemul sanitar. ”Am propus o creştere a alocaţiilor bugetare, până în 2019”, a spus el.
UPDATE 12:25 - Consultări cu delegaţia Partidului Conservator
Preşedintele Klaus Iohannis a început consultările cu delegaţia Partidului Conservator, condusă de liderul Daniel Constantin, pe tema încheierii unui acord politic cu scopul asigurării, în anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Apărare.
Din delegaţia Partidului Conservator mai fac parte senatorul Vasile Nistor, deputatul Bogdan Ciucă, primarul sectorului 4, Constantin Popescu Piedone, deputatul Damian Florea şi senatorul Eugen Durbacă.
PC susţine pactul lui Iohannnis pe bugetul Armatei, dar vrea şi referendum pe forma de guvernământ
Preşedintele PC, Daniel Constantin, a declarat luni la ieşirea de la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis că este de acord cu pactul propus pentru finanţarea Armatei, însă i-a propus şefului statului să declanşeze un referendum naţional care să vizeze forma de guvernământ a României.
Constantin a declarat că apreciază demersul preşedintelui Iohannis în privinţa semnării unui pact pentru bugetul armatei, fiind ”mai mult decât o dovadă de responsabilitate” faţă de contextul geopolitic în care se află România.
”Cred că este o garanţie a faptului că după ce vom trece de situaţia, să punem tensionată din regiune, finanţarea Armatei va rămâne o prioritate pe agenda Guvernului, indiferent de cine se va afla la guvernare în anul 2016 sau în anul 2020 şi aşa mai departe”, a afirmat Constantin.
Pe de altă parte, liderul PC a ţinut să menţioneze că ridicat şi alte probleme ”în atenţia preşedintelui”, prima dintre acestea fiind forma de guvernământ, în contextul revizuirii Constituţiei.
”Prima şi cea mai importantă dintre ele, sigur dincolo de temele de dezbatere pe care le vom avea în anul 2015, teme care au fost oarecum propuse de preşedinte, îmbrăţişate de toate partidele politice, de membrii Parlamentului, şi aici mă refer la revizuirea Constituţiei, la finanţarea partidelor politice, la legile electorale şi la organizarea administrativ teritorială. Înainte să trecem la aceste lucruri am propus preşedintelui să ia în considerare faptul de a declanşa o procedură de referendum pentru a afla opinia poporului cu privire la forma de guvernământ pe care ar trebui să o propunem în viitoarea Constituţie a României”, a afirmat Constantin.
El a precizat că solicitarea sa s-a bazat pe o analiză pe care a realizat-o în privinţa formei de guvernământ a majorităţii ţărilor membre ale Uniunii Europene.
”Am constatat că din 28 de state membre, alte două state în afară de România se află în această situaţie, şi anume republici semi-prezidenţiale, mă refer la Franţa şi Portugalia, dar sigur, cu nuanţe diferite. Şapte monarhii se află în Uniunea Europeană, o singură republică prezidenţială şi 17 republici parlamentare. Nu avem o opinie cum ar trebui să arate deocamdată conturată în cadrul PC, dar credem că înainte de a parcurge paşii la care ne-am angajat cu toţii, membri ai partidelor politice, ai Parlamentului, de a revizui Constituţia, trebuie să aflăm care este opinia poporului vis-a-vis de aceste lucruri, dacă se doreşte o republică semi-prezindenţială, una prezidenţială, una parlamentară, sau o monarhie constituţională”, a afirmat Constantin.
De asemenea, el a menţionat că i-a mai propus lui Iohannis un demers de a identifica domeniile strategice pe care ar trebui să se concentreze România din punct de vedere economic, social şi politic.
Liderul PC a afirmat că ar trebui analizat dacă nu ar trebui încheiat un pact şi pe agricultură, pe educaţie sau pe sănătate, despre care consideră că sunt ”domenii strategice”.
O altă temă invocată de Constantin a vizat salarizarea în cadrul administraţiei publice, invocând faptul că un director de audit dintr-o agenţie publică are un salariu dublu decât preşedintele Românei.
UPDATE 11:40 - Preşedintele Iohannis a început consultările cu delegaţia UNPR
Preşedintele Klaus Iohannis a început, la 11.30, consultările cu partidul Uniunii Naţionale pentru Progresul României (UNPR), pe tema încheierii unui acord politic cu scopul asigurării, în anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Apărare, delegaţia fiind condusă de Gabriel Oprea.
Din delegaţia UNPR, condusă de ministrul de Interne, Gabriel Oprea, mai fac parte Neculai Onţanu, - secretar general al UNPR şi primarul sectorului 2 al Capitalei, senatorul Ion Toma - secretar general adjunct, Cătălin Cherecheş – vicepreşedinte şi primar al municipiului Baia Mare, Florin Secară, preşedintele departamentului de apărăre, şi deputatul Liviu Codârlă – preşedintele departamentului pentru siguranţă naţională, din UNPR.
Oprea: UNPR propune ca bugetul de 2% pentru Armată să se aplice începând cu 2016, nu din 2017
”UNPR salută iniţiativa domnului preşedinte Iohannis de a semna un acord cu toate partidele parlamentare pentru a acorda, din 2017 un buget armatei de minim 2% pentru următorii 10 ani”, a declarat Oprea.
Liderul UNPR a precizat că formaţiunea sa încă de la înfiinţarea a susţinut majorarea bugetului Armatei la minimum 2,38% din PIB.
”Armata română are nevoie de acest buget, mai ales în actualul context de securitate mondială, regională, are programe majore de înzestrare, avioanele multirol, modernizarea fregatelor sau baza 99 de la Deveselu. Mai mult decât atât, i-am propus domnului preşedinte Iohannis, vom propune şi primului ministru, partenerilor din coaliţia de guvernare, ca acest lucru, adică bugetul de minimum 2%să-l facem chiar din 2016. Orice zi câştigată în plus reprezintă mai multă siguranţă pentru români”, a declarat Oprea.
El a menţionat că în discuţiile cu preşedintele Klaus Iohannis a mai fost atins subiectul legilor ”Big Brother” sau a cartelelor pre-pay, în cazul cărora UNPR consideră că este necesară o dezbatere publică între reprezentanţii societăţii civile, ai Guvernului, ai instituţiilor pe linia securităţii naţionale şi ai mediului academic.
UPDATE 10:50 - Delegaţia PNL a intrat la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis
Reprezentanţii PNL au început, la ora 10.45, discuţiile cu preşedintele Klaus Iohannis, pe tema încheierii unui acord politic cu scopul asigurării, în anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale, au început, la Palatul Cotroceni.
Delegaţia PNL este formată din co-preşedintele Alina Gorghiu, Cătălin Predoiu, Anca Boagiu, Andrei Chiliman, Teodor Atanasiu şi Marian Petrache.
PNL, după consultări: Acordul pe bugetul Armatei este garanţia că guvernul va asigura buget Armatei
”Acordul pe care îl iniţiază preşedintele şi care sper să obţină un consens din partea partidelor politice este un acord pe deplin justificat. Aceasta înseamnă, pe de o parte, din punctul nostru de vedere, punerea în operă a tuturor angajamentelor la care România s-a angajat de la momentul semnării acordului de aderare la NATO, iar pe de altă parte înseamnă categoric o investiţie în securitatea naţională şi o investiţie în securitatea fiecărui cetăţean al României”, a declarat Gorghiu.
Liderul PNL a apreciat că, prin semnarea acordului propus de Iohannnis, ”România dă un semn de maturitate, dă un semn de responsabilitate, asumându-şi prin consens politic sper o promisiune pe care a luat-o în calitate de ţară membră NATO”.
”Avem garanţia că de data aceasta, la iniţiativa preşedintelui României, acest pact - deşi în România există o istorie nefericită a acordurilor pe diverse domenii – va deveni realitate şi România va trece de la entuziasmul de a fi ţară NATO la responsabilitatea pe care o presupune acest angajament”, a mai declarat Gorghiu.
De asemenea, prim-vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu, a afirmat că acordul iniţiat de Iohannis vine să răspundă angajamentului luat la summit-ul NATO din luna septembrie.
”Considerăm că un astfel de acord politic e o garanţie în plus pentru ca Guvernul Ponta să-şi respecte angajamentele faţă de apărare luate chiar prin programul de guvernare – menţionez aici un program de restabilire a capacităţii de luptă a armatei române care a fost întrerupt la această oră. Suntem convinşi că numai printr-un consens politic pe termen lung putem da încredere şi militarilor noştri dar şi partenerilor strategici ai României că suntem gata să ne ridicăm capacitatea de apărare, plecând de la principiul că securitatea noastră înseamnă prosperitatea noastră”, a mai spus Predoiu.
Liderii PNL au fost întrebaţi dacă acordul politic iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis se va materializa printr-un proiect de lege sau va face obiectul unui vot în Parlament.
Predoiu a replicat că nu s-a discutat despre o astfel de ”dezvoltare a acordului”.
”Prin el însuşi acordul obligă Guvernul, indiferent cine compune acest guvern, să-şi respecte angajamentele faţă de armată prin bugetul de stat”, a mai spus prim-vicepreşedintele PNL.
PNL: Acordul obligă Guvernul, indiferent cine îl compune, să-şi respecte angajamentele faţă de Armată
”Acordul pe care îl iniţiază preşedintele şi care sper să obţină un consens din partea partidelor politice este un acord pe deplin justificat. Aceasta înseamnă, pe de o parte, din punctul nostru de vedere punerea în operă a tuturor angajamentelor la care România s-a angajat de la momentul semnării acordului de aderare la NATO, iar pe de altă parte înseamnă categoric o investiţie în securitatea naţională şi o investiţie în securitatea fiecărui cetăţean al României”, a declarat Gorghiu.
Liderul PNL a apreciat că prin semnarea acordului propus de Iohannnis ”România dă un semn de maturitate, dă un semn de responsabilitate, asumându-şi prin consens politic sper o promisiune pe care a luat-o în calitate de ţară membră NATO”.
”Avem garanţia că de data aceasta, la iniţiativa preşedintelui României, acest pact - deşi în România există o istorie nefericită a acordurilor pe diverse domenii – va deveni realitate şi România va trece de la entuziasmul de a fi ţară NATO la responsabilitatea pe care o presupune acest angajament”, a mai declarat Gorghiu.
De asemenea, prim-vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu, a afirmat că acordul iniţiat de Iohannis vine să răspundă angajamentului luat la summit-ul NATO din luna septembrie.
”Considerăm că un astfel de acord politic e o garanţie în plus pentru ca Guvernul Ponta să-şi respecte angajamentele faţă de apărare luate chiar prin programul de guvernare – menţionez aici un program de restabilire a capacităţii de luptă a armatei române care a fost întrerupt la această oră. Suntem convinşi că numai printr-un consens politic pe termen lung putem da încredere şi militarilor noştri dar şi partenerilor strategici ai României că suntem gata să ne ridicăm capacitatea de apărare, plecând de la principiul că securitatea noastră înseamnă prosperitatea noastră”, a mai spus Predoiu.
Liderii PNL au fost întrebaţi dacă acordul politic iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis se va materializa printr-un proiect de lege sau va face obiectul unui vot în Parlament.
Predoiu a replicat că nu s-a discutat despre o astfel de ”dezvoltare a acordului”.
”Prin el însuşi acordul obligă Guvernul, indiferent cine compune acest guvern, să-şi respecte angajamentele faţă de armată prin bugetul de stat”, a mai spus prim-vicepreşedintele PNL.
10:00 - Consultările au început, cu delegaţia PSD
Prima delegaţia care a intrat la consultările cu şeful statului este cea a PSD, condusă de premierul Victor Ponta, şi din care mai face parte Mircea Duşa, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov.
Alături de şeful statului, la discuţii participă consilierii Dan Mihalache, George Scutaru, Cosmin Marinescu şi Andrei Muraru.
Discuţiile cu reprezentaţii PSD au durat jumătate de oră, social-democraţii plecând de la Palatul Cotroceni fără a face declaraţii de presă.
Este posibil ca la finalul consultărilor, şeful statului să facă o declaraţie de presă, în care să prezinte concluziile discuţiilor cu reprezentanţii partidelor din Parlamentul României, pe tema finanţării Armatei.
Întâlnirea preşedintelui Klaus Iohannis cu partidele parlamentare vine la o săptămână după ce preşedintele Iohannis a anunţat că una dintre priorităţile mandatului său, în perioada următoare este găsirea de soluţii pentru creşterea bugetului Apărării.
”Voi declanşa consultări cu toate partidele parlamentare, pentru încheierea unui acord politic, cu scopul asigurării, în anul 2017 a unui prag minimal de 2% din PIB, pentru Apărare”, anunţa Iohannis, la ceremonia de învestitură a noului şef al Statului Major General al Armatei. ”Mai mult, propun tuturor factorilor politici, atât de la guvernare cât şi de la Opoziţie, să îşi asume clar menţinerea acestui minim obiectiv pentru cel puţin zece ani, astfel încât să asigurăm predictibilitatea cheltuielilor, mai ales în ceea ce priveşte pregătirea şi programele de înzestrare”, mai spunea şeful statului.
Citeşte şi:
Iohannis: Declanşez consultări cu partidele pentru prag minimal de 2% din PIB pentru Apărare, în 2017
Potrivit programului consultărilor, şefului statului discută mai întâi cu delegaţia PSD, între 10.00 şi 10.30.
De la 10.45 la 11.15 vor intra la consultări reprezentanţii Partidului Naţional Liberal.
Între 11.30 şi 12.00 preşedintele Iohannis va discuta cu Uniunea Naţională pentru Progresul României, iar între 12.15 şi 12.45 cu reprezentanţii Partidului Conservator.
De la 13.00 la 13.30 este programată discuţia cu Uniunea Democrată Maghiară din România, iar de la 13.45 la 14.15, cea cu Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, urmând ca în finalul consultărilor, de la 14.30 la 15.00 să intre la discuţii reprezentanţii Partidului Poporului - Dan Diaconescu.
Citește pe alephnews.ro: Fortune: Elon Musk e cel mai puternic om din business în 2024
Citește pe www.zf.ro: Un român, un polonez şi un neamţ îşi fac un credit la bancă. Cât va plăti fiecare după 30 de ani. Diferenţele sunt halucinante
Citește pe www.zf.ro: Cum a ajuns Adin Ross, un streamer controversat de 24 de ani, să fie menţionat de Trump ca unul dintre motivele victoriei. Adin Ross, prieten cu Andrew Tate, a dus la arestarea acestuia în România. El a vrut să îl viziteze în închsioare, dar i-a fost interzis accesul de autorităţile române
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe