Corlăţean: Dacă ne amână iar pe Schengen, România nu mai e interesată. Aşa cum am trăit fără Schengen, putem să trăim în continuare

"Care este concluzia? Dacă noi nu vom obţine o decizie corectă, legitimă, (înseamnă - n.r.) faptul că acest proces bazat pe nişte criterii de vechime, pe un Tratat European, nu mai este credibil. Nu mai este credibil, nu mai sunt interesat să fac parte din acest proces. Şi e bine de reţinut. (...) Aşa cum am trăit fără Schengen, putem să trăim în continuare. Prezentăm, scoatem paşaportul, companiile, inclusiv cele occidentale, vor pierde bani şi dacă UE va dori la un moment dat, sau cei care se opun, să invite România, să o facă", a afirmat Corlăţean, vineri seară, într-o emisiune la Realitatea TV.

El a subliniat că o eventuală nouă amânare a deciziei "ar însemna o împingere a procedurii la o dată nedefinită în realitate".

Corlăţean a amintit că anul acesta vor fi alegeri parlamentare în Germania, apoi vor urma cele europene din 2014, tot anul viitor urmând să fie şi cele locale din Franţa.

"Încă o dată, pot fi raţiuni de diferite naturi şi sunt. Unele ce ţin de culoarea ideologică a familiei din care faci sau nu parte, ţin de alegerile dintr-o ţară sau alta, dar vă aduc aminte că acesta nu este un argument. Anul acesta vor fi alegeri în Germania, anul viitor vor fi alegeri europene în toată Europa, vor fi alegeri municipale în Franţa, unde primarii, dacă e să mergem pe argumentul acesta, fie că sunt de dreapta sau de stânga, vor spune „Dom'ne, avem probleme cu migraţia”, iar se vor juca electoral lucrurile acestea, romii şi mai ştiu eu ce", a spus ministrul de Externe.

El a subliniat că problema de credibilitate în cazul unei noi amânări devine a ţărilor care se opun.

"Câtă vreme noi suntem corecţi, facem toate demersurile şi îndeplinim criteriile şi eventual, spun eventual, mai avem până la ziua reuniunii, s-ar decide încă o dată amânarea, atunci daţi-mi voie să vă spun că cei care se opun au o problemă de credibilitate (...) Ori, dacă orice aş face, oricât aş îndeplini criteriile şi supracriteriile, au fost şi măsuri suplimentare anul trecut, le-am acceptat, le-am îndeplinit, oricâţi bani am băga, un miliard de euro băgaţi în securizarea frontierei şi nu ajunge, atunci daţi-mi voie să vă spun încă o dată că nu mai sunt interesat de acest proces", a afirmat Corlăţean.

El a subliniat că eliminarea restricţiilor de la frontiera cu Ungaria în urma aderării la Schengen ar ajuta mult şi companiile europene care operează în România.

"O piaţă cu adevărat funcţională înseamnă şi eliminarea acestor restricţii la frontiera cu Ungaria, înseamnă timp pierdut, bani pierduţi, business, afaceri care sunt ţinute în loc, temporizate. Aş spune că în prima linie a susţinerii României pentru aderarea în spaţiul Schengen sunt companiile olandeze, cel mai mare investitor străin din România, companiile franceze, germane, cele străine", a mai spus el.

Corlăţean: Principala ţintă a lobby-ului diplomatic pe Schengen este Germania

Titus Corlăţean a declarat, vineri seară, că Germania este principala ţintă a demersurilor politico-diplomatice ale României cu privire la aderarea la Schengen în următoarea săptămână, până la reuniunea Consiliului JAI din 7 martie unde subiectul este pe agendă.

"Haideţi să spunem că principala ţintă în săptămâna care a rămas până la reuniunea Consiliului JAI, principala ţintă a demersului politico-diplomatic, este Berlinul", a afirmat Corlăţean, întrebat care ţară dintre Olanda şi Germania este pericolul principal pentru amânarea din nou a deciziei.

El a reiterat că Guvernul de la Haga nu mai face condiţionarea între MCV şi Schengen, ceea ce reprezintă un pas înainte, însă trebuie mers până la capăt cu demersurile faţă de Olanda, până când aceasta îşi va definitiva poziţia la nivelul Parlamentului şi Guvernului.

Corlăţean a subliniat că poziţia Germaniei la reuniunea JAI de săptămâna viitoare este "extrem de importantă".

"Iar principalul demers este cel legat de Berlin. Nu este o speţă simplă. O spun foarte clar, sunt lucruri care au fost afirmate în trecut, o condiţionare a MCV şi a Schengen. Mai sunt şi alegeri în acest an în Germania, alegeri parlamentare, şi tema asta a emigraţiei şi a lucrurilor care s-ar putea întâmpla nu este o temă simplă. Eu vă asigur că facem tot ceea ce trebuie să facem în speranţa că la reuniunea de peste o săptămână a Consiliului JAI se va ajunge la o decizie favorabilă pe o soluţie de compromis", a spus el.

De asemenea, ministrul de Externe a precizat că sunt contacte permanente cu Berlinul la nivel de şefi de diplomaţie şi miniştri de Interne.

"Am stat chiar şi azi la telefon cu omologul meu german. Deci, contactele sunt permanente, vă asigur. Acolo este o anumită evaluare în cadrul guvernului pe chestiuni legate de Ministerul de Interne, sunt nişte lucruri pe care nu are rost să le discut public", a spus Corlăţean.

El a asigurat că subiectul Schengen este pe agenda reuniunii JAI de joi şi că nu există posibilitatea să fie scos la următoarea reuniune COREPER, care ar trebui să aibă loc miercuri, iar Guvernul român va adopta la începutul săptămânii viitoare mandatul de reprezentare care va fi încredinţat ministrului de Interne, Radu Stroe.

Potrivit şefului diplomaţiei, România va cere în continuare o aderare în doi paşi, cu frontierele maritime şi de pe aeroporturi într-o primă fază, la sfârşitul lunii martie, iar apoi în o a doua fază cu frontierele terestre.

"Vă asigur că facem demersuri şi în ziua reuniunii vom vedea care este decizia. Proiectul de decizie privind România şi Bulgaria este pe ordinea de zi a Consiliului JAI (...) Nu există posibilitatea ca la reuniunile COREPER, cele care pregătesc reuniunea Consiliului JAI, pentru că România nu va accepta şi oricum există o majoritate largă să nu se amâne acest subiect. Va fi pe ordinea de zi, vom vedea la momentul reuniunii şi am pregătit, bineînţeles, o anumită gestiune a acestui subiect. În prima parte a săptămânii viitoare, Guvernul va adopta mandatul care va fi încredinţat ministrului de Interne care va reprezenta România", a mai spus Corlăţean.

Premierul Victor Ponta a declarat, vineri seara, că România are semnale că există o mare probabilitate ca aderarea României la spaţiul Schengen să fie din nou amânată, pentru luna octombrie, la solicitarea unei ţări sau a două state care nu vor bloca aderarea, ci vor cere ca decizia să fie luată în toamnă, a declarat şi

El a explicat, la postul B1 TV, că argumentul oficial va fi legat de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pe justiţie, dar că există şi temerea că, după aderarea la Schengen, foarte mulţi cetăţeni români şi bulgari vor emigra spre alte state.

Ponta a arătat totodată că şi preşedintele Traian Băsescu are informaţii în acest sens, inclusiv despre faptul că statele respective pot "în extremis" să nu se mai opună dacă ar exista o acţiune politică comună din partea autorităţilor române.

Marţi, premierul Ponta a afirmat că, în cazul unei decizii negative privind aderarea României la Schengen în martie, va relua eforturile de integrare pentru octombrie, arătând că, spre deosebire de preşedintele Băsescu, el are destui ani în faţă pentru rezultate, nu pentru a contabiliza doar eşec după eşec.