Corlăţean, despre relaţia cu Ungaria: Retorica războinică este anacronică, populistă şi necredibilă

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, că relaţia dintre statul român şi Ungaria sub Guvernul Fidesz "nu este simplă", ci una "complexă", fundamentată printr-un tratat de bază, semnat în 1996, în care este stipulat că România nu recunoaşte drepturile colective în relaţia bilaterală şi nici autonomiile pe criterii etnice.

"Nu întâmplător, în fiecare comunicat de presă al MAE veţi regăsi reafirmarea principiilor din acel tratat, în care spuneam, împreună cu Ungaria, că nu recunoaştem drepturile colective în relaţia bilaterală, nu recunoaştem autonomiile pe criterii etnice, şi acela a fost tratatul. Avem un parteneriat european strategic cu Ungaria şi trebuie să lucrăm ca acela să prevaleze, nu tensiunile, nu retorica extremistă naţionalistă. Ca ministru de Externe, trebuie să spun un lucru clar: retorica războinică este anacronică, populistă şi necredibilă", a precizat Corlăţean.

El a făcut astfel referire la evoluţia relaţiei bilaterale dintre cele două state, în contextul declaraţiilor făcute de liderul partidului de extremă dreapta Jobbik, Vona Gabor, dar şi ale preşedintelui României, Traian Băsescu, potrivit cărora "România îşi asumă leadershipul punerii la punct a Budapestei".

"Atunci când îţi asumi, între ghilimele, leadershipul împotriva unei capitale, adică împotriva unei ţări, şi nu faci distincţia, separarea între anumiţi oameni politici şi anumite atitudini extremiste şi o anumită retorică şi o identifici cu o ţară întreagă, înseamnă că nu ai ce căuta în politică şi în orice caz în politica externă", a spus şeful diplomaţiei româneşti.

Titus Corlăţean a afirmat că situaţia actuală a relaţiei dintre cele două state a fost generată de lipsa unor reacţii ferme din partea "preşedintelui, premierului, Guvernului şi instituţiilor publice" în 2010, atunci când Guvernul Fidesz, sprijinit de Jobbik, a adoptat legea privind "comemorarea Tratatului de la Trianon" şi legea privind acordarea cetăţeniei ungare.

Ministrul de Externe a spus că legea cetăţeniei ungare, despre are liderii maghiari susţin că este similară celei româneşti, este "fundamental diferită de cea română".

"Aceste două legi trebuiau să genereze şi trebuie să genereze reacţii foarte clare politice din partea preşedintelui, premierului şi Guvernului şi instituţiilor statului. Pentru că prima lege, privind Trianonul, stabilea foarte clar şi de data asta într-un sistem instituţionalizat, structurat, o strategie foarte clară de recuperare a Bazinului Carpatic pentru naţiunea ungară şi de repunere în discuţie a sistemului de pace de la Versailles. Este o chestiune extrem de gravă. Iar cea de-a doua lege, a cetăţeniei maghiare, despre care, în mod eronat, unii oficiali ungari au afirmat că ar fi similară cu legea românească, această lege va avea consecinţe", a precizat Corlăţean.

El a susţinut că, spre deosebire de legea românească privind acordarea cetăţeniei, care este "o reparaţie istorică morală, pe care statul român avea datoria să o realizeze" faţă de cetăţenii români care au pierdut-o, legea prin care se acordă cetăţenia ungară "stabileşte un criteriu etnic".

Ministrul de Externe a adăugat că lipsa opoziţiei în 2010 a generat consecinţele din prezent, când Transilvania a devenit "un potenţial electoral pentru forţele politice de la Budapesta".

"Ar trebui să ne surprindă? Cei care vorbesc astăzi, uitând ce au făcut ieri şi alaltăieri, când au stat la aceeaşi masă cu aceste minţi înfierbântate, au o responsabilitate. În vara lui 2010 a mai existat o hotărâre a Curţii Internaţionale de Justiţie, un aviz consultativ pe tema Kosovo, care a generat o serie de reacţii politice din partea unor voci înfierbântate care au vorbit de un precedent care trebuie folosit şi au ameninţat că vor scoate oamenii în stradă pentru a pune în practică autonomia şi independenţa aşa-numitului Ţinut Secuiesc", a declarat Titus Corlăţean.

De asemenea, el a reamintit că în vara lui 2010 preşedintele Traian Băsescu a stat la aceeaşi masă, la Universitatea "Balvanyos" de la Băile Tuşnad, "cu acei oameni politici cu retorică nervoasă".

"Cine stă la aceeaşi masă cu acei oameni politici cu retorică nervoasă, cu cei care au avut această retorică naţionalist-extremistă şi izolaţionistă, nu au credibilitate când spun astăzi ceea ce spun. Şi spun asta pentru că statul român înseamnă şi majoritate şi minoritate, înseamnă drepturi pentru toţi, înseamnă ceea ce statul român deja a făcut, dar înseamnă şi respectarea legilor şi Constituţiei României în orice moment", a afirmat Corlăţean.

Potrivit acestuia, România dispune de pârghiile legislative şi instituţionale pentru a impune respectarea legilor ţării "de către oaspeţii - la propriu sau la figurat - care vizitează ţara şi îşi dau cu părerea despre cum trebuie organizată România".

Titus Corlăţean a spus că pentru buna derulare a relaţiilor bilaterale este necesar dialogul chiar şi în domenii în care există dezacord, precum "tema protecţiei minorităţilor naţionale prin drepturi colective sau prin autonomii teritoriale pe criterii etnice promovate de lideri politici de la Budapesta", care este "o chestiune inacceptabilă pentru noi şi este în conflict cu normele şi standardele europene".

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la Izvoru Mureşului (Harghita), că 2013 e ultimul an în care politicienii ungari au putut să se plimbe atât de relaxat în România, el avertizând că statul român "îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei".

Vorbind despre principiul general al tratamentului minorităţilor în România, Traian Băsescu a afirmat: "Niciun prag constituţional nu poate fi nici luat în discuţie, nici depăşit. Poate să se perinde prin Harghita şi Covasna toată protipendada politicienilor maghiari. Cred că e ultimul an în care au putut să o facă atât de relaxat".

Şeful statului român a susţinut că politicienii maghiari care au venit în Harghita şi Covasna au depăşit limita decenţei.

"Anul ăsta au ajuns la limita la care le spun: e prea mult", a continuat preşedintele Băsescu.

El a susţinut că Ungaria a devenit "în momentul de faţă un focar de instabilitate din punct de vedere al tratării minorităţilor în regiune, nu în România, în regiune", adăugând că politica Budapestei a început să creeze "dificultăţi".

"România îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei", a continuat Băsescu.

Ulterior, preşedintele Traian Băsescu le-a declarat jurnaliştilor prezenţi la Izvoru Mureşului că există mai multe ţări "deranjate" de "politica agresivă a Budapestei".

"Sunt mai multe ţări din regiune care sunt deranjate de politica agresivă a Budapestei atunci când este vorba de minorităţi. România a stat rezervată până acum, dar cred că s-a ajuns la punctul de la care rezervele noastre trebuie date la o parte şi Budapesta trebuie pusă la punct", a spus Băsescu.

Întrebat ce se va întâmpla dacă Budapesta nu va înţelege acest lucru, Băsescu a răspuns: "Va înţelege".