Corlăţean: Rusia nu acţionează pentru reducerea escaladării situaţiei în Ucraina

Şeful diplomaţiei a precizat că situaţia din Ucraina a fost discutată în cadrul conferinţei "Toward a Europe whole and free", organizată la Washington de Atlantic Council, eveniment la care participă " înalţi oficiali americani, dar şi înalţi responsabili europeni, prim-miniştri, miniştri de externe, ai apărării şi, bineînţeles, reprezentanţi ai UE şi ai NATO".

"Există, în mod evident, o preocupare foarte serioasă legată de faptul că angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Geneva sunt departe de a fi implementate. Dimpotrivă, evoluţiile în teren califică Rusia ca neacţionând în direcţia reducerii escaladării. Acesta este şi motivul pentru care, în clipa de faţă, atât Administraţia americană, care a adoptat recent noi sancţiuni, cât şi noi, la nivelul UE, examinăm posibilitatea adoptării de sancţiuni suplimentare", a precizat ministrul de Externe.

Titus Corlăţean a subliniat faptul că situaţia din regiunea estică a Ucrainei riscă să perturbe alegerile prezidenţiale din 25 mai.

"Din păcate, lucrurile nu merg în direcţia cea bună şi riscurile legate de regiunile estice ale Ucrainei sunt foarte serioase şi riscă să perturbe realizarea unui proces electoral atât de important, cel prezidenţial, la 25 mai, în Ucraina. De altfel, ceea ce se întâmplă în Ucraina de Est se doreşte a fi, probabil, şi un obstacol în calea traseului european al Ucrainei, cu risc de contagiune şi spre alte zone, spre Odessa şi chiar Transnistria şi Republica Moldova", a spus ministrul Afacerilor Externe.

"Există un sentiment mai general că atitudinea comunităţii europene şi euroatlantice trebuie să rămână extrem de coordonată şi de fermă în aceste momente, o atitudine de manieră să descurajeze Federaţia Rusă în a merge în direcţia greşită", a mai spus Corlăţean.

Statele Unite au decis, luni, să impună sancţiuni unui număr de şapte oficiali ruşi şi 17 firme apropiate preşedintelui rus, Vladimir Putin, ca represalii faţă de ceea ce Washingtonul a catalogat drept "acţiuni de provocare" în Ucraina, relatează AFP.

Washingtonul va revizui, de asemenea, condiţiile autorizării exporturilor în Rusia a anumitor echipamente high-tech care ar putea să aibă o utilizare militară, a anunţat Casa Albă într-un comunicat publicat la Manila, unde preşedintele Barack Obama se află într-o vizită de stat.

"Statele Unite au decis noi acţiuni, astăzi (luni), ca răspuns la continuarea intervenţiei ilegale a Rusiei în Ucraina şi la acţiunile sale de provocare care subminează democraţia" în ţară şi "ameninţă pacea, securitatea, stabilitatea, suveranitatea şi integritatea teritorială" a Ucrainei, a declarat Jay Carney, purtător de cuvânt al Casei Albe, citat într-un comunicat.

Carney a declarat că Rusia nu a făcut nimic pentru a respecta prevederile Acordului privind Ucraina încheiat la Geneva cu Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite, un compromis menit să oprească acţiunile întreprinse de separatişti proruşi în estul ucrainean.

"Implicarea Rusiei, în ultima perioadă, în violenţele din estul Ucrainei, este incontestabilă", a adăugat el.

Sancţiunile, care-l vizează pe directorul gigantului petrolier Rosneft, Igor Secin, intervin în urma unor măsuri adoptate recent împotriva altor oficiali din anturajul politic şi financiar al lui Vladimir Putin. Ele nu vizează, însă, în mod specific, sectoarele minier şi energetic.

Casa Albă a anunţat că asemenea sancţiuni sunt posibile, în continuare, dar că vor fi declanşate doar dacă Rusia invadează efectiv Ucraina.

Un oficial de rang înalt din cadrul Administraţiei americane a subliniat, sub protecţia anonimatului, că noile sancţiuni vor fi mobilizate în coordonare cu măsurile de aceeaşi natură ale UE. El a dat asigurări că sancţiunile deja impuse au "efecte" asupra economiei ruse.

Între firmele sancţionate se află Avia Group Limited, băncile Severny Morsoy, InvestCapital, SMP şi Sobin, dar şi Transoil, Volga Resources Group şi Zest Leasing.

În afară de Secin, un colaborator foarte apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, între persoanele sancţionate de către Statele Unite se află şi Serghei Şemezov, conducătorul holdingului public Rostec, care întreţine relaţii cu preşedintele rus încă din anii '80.

Sunt vizaţi, de asemenea, Viaceslav Volodin, adjunctul şefului Administraşiei prezidenţiale ruse, Aleksei Puşkov, şeful Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus) şi vicepremierul Dmitri Kozak.

La rândul său, Departamentul american al Comerţului a anunţat o înăsprire a resctricţiilor impuse exportului de echipamente de înaltă tehnologie către Rusia, care contribuie sau pot contribui la capacităţile militare ale Moscovei. În această perspectivă, 13 firme au fost plasate sub supraveghere, între care Stroytransgaz Holding, cu sediul în Cipru, şi Volga Group, cu sediul la Luxemburg şi în Rusia.

Totodată, statele membre UE intenţionează să înăsprească sancţiunile impuse Rusiei în legătură cu criza ucraineană, dar au păreri divergente asupra oportunităţii vizării anturajului preşedintelui rus Vladimir Putin, au declarat, miercuri, surse diplomatice, relatează AFP.

Potrivit AFP, Marea Britanie face parte dintre ţările care promovează mai multă fermitate faţă de Rusia, alături de Polonia şi statele baltice. Însă numeroase alte state membre, în special din sudul Europei, sunt mai reticente şi privilegiază dialogul cu Moscova, în timp ce Franţa şi Germania adoptă o poziţie de mijloc.