Corlăţean: Vizita ministrului ucrainean de Externe, amânată. Vom semna Acordul de mic trafic

Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române (RADR) este "un moment ca în fiecare an extrem de important pentru diplomaţia românească, este un an în egală măsură de bilanţ, un an cu o agendă extrem de intensă în plan internaţional, cu o serie de evoluţii pozitive dar şi cu o serie de evoluţii la care poate ne-am fi aşteptat, dar pe care, cu siguranţă, nu le-am fi dorit. Este în egală măsură un an care va pune bazele acţiuunii noastre diplomatice pentru anul care urmează, dar şi pe termen mediu şi lung", a declarat Titus Corlăţean, în discursul de deschidere a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române (RADR), care are loc între 27 şi 29 august.

Şeful diplomaţiei şi-a cerut scuze pentru "uşoara întârziere" cu care a început evenimentul (circa 45 de minute), precizând că delegaţia condusă de premierul Victor Ponta abia s-a întors dintr-o vizită la Chişinău, care va avea "consecinţe pozitive mai profunde poate decât ne imaginăm pentru destinul european al Republicii Moldova şi pentru relaţia specială" dintre cele două popoare.

Referitor la RADR, Corlăţean a precizat că în cele trei zile vor fi dezbătute "teme de actualitate la nivelul relaţiilor internaţionale, teme care ne preocupă, şi care vor impune şi pentru anul care urmează o acţiune politico-diplomatică coerentă, incisivă, eficace în interesul naţional al României, ca stat european şi euroatlantic".

Titus Corlăţean a anunţat că dintre cei patru invitaţi speciali, vor fi prezenţi Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Catherine Ashton, miniştrii de Externe din R. Moldova, Natalia Gherman, şi din Georgia, Maia Panjikidze, şeful diplomaţiei ucrainene, Pavlo Klimkin, fiind nevoit să amâne vizita ca urmare a evoluţiilor din ţara sa.

"Anunţata prezentă a ministrului ucrainean de Externe, cu care am avut o discuţie telefonică directă, duminică, a fost amânată în condiţiile evoluţiilor dramatice din Ucraina, dar şi în legătură cu discuţiile de la Minsk şi paşii care urmează", a spus Corlăţean.

Ministrul de Externe a mai spus că a fost stabilită o altă dată pentru vizită, prilej cu care va fi semnat Acordul privind micul trafic de frontieră. "Este un acord extrem de important pentru libera circulaţie, pentru destinul european al Ucrainei, dar şi pentru cetăţenii ucraineni, inclusiv etnicii români, care trăiesc de-a lungul frontierei cu României", a subliniat şegul diplomaţiei.

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi omologul Andrii Deşciţa au semnat ad referendum (parafat), la1 aprilie, la Bruxelles, Acordul de mic trafic de frontieră între România şi Ucraina, urmând ca documentul să fie semnat după ce partea ucraineană finalizează procedurile interne, informează MAE.

Acordul, semnat ad referendum (parafat) în marja reuniunii NATO-Ucraina desfăşurate la Bruxelles, reglementează condiţiile de desfăşurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii frecvente a frontierei de stat româno-ucrainene de către rezidenţii din zona de frontieră a României sau a Ucrainei care intenţionează să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat, în special din motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioadă care să nu depăşească 3 luni de şedere neîntreruptă, potrivit sursei citate.

Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 km situate de o parte şi de alta a frontierei comune, zonă care poate fi însă extinsă la maxim 50 de km de linia de frontieră în cazul unităţilor administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30 de km.

Conform MAE, de prevederile Acordului beneficiază toate persoanele care locuiesc în mod legal, de cel puţin 3 ani, în zona de frontieră a României sau Ucrainei. Acestor persoane li se adaugă şi soţul/soţia, copiii minori sau majori aflaţi în întreţinere (inclusiv adoptaţi), chiar dacă aceştia locuiesc de mai puţin de 3 ani în zona de frontieră. Persoanele menţionate mai sus pot trece frontiera româno-ucraineană fără viză, pe baza permisului de mic trafic de frontieră.

Ministerul de Externe precizează că, din punct de vedere tehnic, semnătura ad referendum semnifică autentificarea cu caracter provizoriu a textului convenit în urma negocierilor, semnarea definitivă a acordului urmând a avea loc după finalizarea de către partea ucraineană a procedurilor interne necesare in acest scop. Partea română a îndeplinit formalităţile necesare în cursul lunii martie 2014.