CSAT: Guvernul, Parlamentul să intervină pentru restabilirea cadrului legislativ privind datele

CSAT a luat notă de implicaţiile negative la adresa securităţii naţionale ca urmare a declarării neconstituţionalităţii Legii 82/2012 privind retenţia datelor şi au stabilit că se impune de urgenţă o intervenţie legislativă a Guvernului sau a Parlamentului, pentru restabilirea cadrului legislativ.

Urmărește
308 afișări
Imaginea articolului CSAT: Guvernul, Parlamentul să intervină pentru restabilirea cadrului legislativ privind datele

CSAT: Guvernul, Parlamentul să intervină pentru restabilirea cadrului legislativ privind datele (Imagine: Silviu Matei/Mediafax Foto)

Informaţia în acest sens este cuprinsă în comunicatul de presă difuzat de Administraţia Prezidenţială după şedinţa de marţi a CSAT.

"La finalul şedinţei, CSAT a luat notă de implicaţiile negative la adresa securităţii naţionale ca urmare a declarării neconstituţionalităţii Legii nr. 82/2012 privind retenţia datelor, respectiv a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice. În urma analizei, membrii Consiliului au stabilit că se impune de urgenţă o intervenţie legislativă a Guvernului sau a Parlamentului României în vederea restabilirii cadrului legislativ necesar îndeplinirii de către instituţiile abilitate, în condiţii de legalitate, a responsabilităţilor ce le revin în domeniul securităţii şi siguranţei naţionale", se arată în comunicat.

Curtea Constituţională (CC) a decis, în 8 iulie, că Legea 82/2012, cunoscută ca legea "Big Brother", este neconstituţională.

Conform unui comunicat de atunci al CC, cu unanimitate de voturi, Curtea "a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale".

În motivarea deciziei, Curtea a arătat că actul normativ este de natură să prejudicieze manifestarea liberă a dreptului la comunicare sau la exprimare.

Legea 82 prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

În 16 septembrie, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC. Decizia a fost luată de judecătorii constituţionali cu majoritate de voturi.

CC a luat această decizie întrucât dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil.

De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

"Curtea a reţinut incidenţa în prezenta cauză a considerentelor Deciziei nr. 440 din 8 iulie 2014, întrucât actul normativ dedus controlului de constituţionalitate nu reprezintă în fapt decât o completare a dispoziţiilor Legii nr. 82/2012, preluând parţial soluţii legislative acolo reglementate, dar care au încetat să mai producă efecte juridice ca urmare a constatării neconstituţionalităţii lor", a arătat CC.

Potrivit Curţii, dispoziţiile legale criticate nu numai că relativizează garanţiile de siguranţă a reţinerii şi păstrării datelor, neimpunând standarde corespunzătoare de asigurare a nivelului de securitate şi confidenţialitate care să poată fi controlate efectiv, aşa cum a reţinut CC în argumentarea soluţiei pronunţate prin Decizia nr.440 din 8 iulie 2014, ci, prin lipsa oricărei reglementări cu privire la modalitatea de accesare şi utilizare a datelor cu caracter personal, legea este viciată în mod iremediabil.

Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay a fost atacată la CC de Avocatul Poporului, pe raţiuni legate, între altele, de ocrotirea vieţii intime şi de faptul că actul normativ nu ar reglementa criteriile obiective de stabilire a duratei stocării datelor cu caracter personal.

În 21 septembrie, Curtea Constituţională a precizat, referitor la deciziile de neconstituţionalitate luate pentru Legea "Big-Brother" şi cea a cartelelor prepay, că puţine state europene au reglementat obligaţia identificării utilizatorilor de astfel de cartele şi că eficacitatea acestei măsuri, a constatat CE, nu a fost dovedită.

"Puţine state europene au reglementat obligaţia identificării utilizatorilor de cartele preplătite (doar şase) şi au susţinut opţiunea adoptării de măsuri la nivelul U.E. pentru înregistrarea obligatorie a identităţii utilizatorilor de servicii preplătite, însă Comisia Europeană a constatat că eficacitatea acestor măsuri naţionale nu a fost dovedită, astfel că, în general, Comisia nu a fost convinsă de necesitatea de a acţiona în acest domeniu la nivelul UE (Raportul Comisiei Europene către Consiliu şi către Parlamentul European – COM(2011) 225 final din 18 aprilie 2011)", arată plenul Curţii Constituţionale (CC), în urma reacţiilor privind legea cunoscută ca "Big-Brother" şi legea cartelelor prepay.

CC prezintă, în acelaşi punct de vedere, mecanismul prin care a luat deciziile de neconstituţionalitate, detaliat în contextul legislaţiei europene.

Astfel, Curtea precizează mai întâi că la nivelul Uniunii Europene a fost adoptată, în 2006, Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţele de comunicaţii publice şi de modificare a Directivei 2002/58/CE.

În 2008, Directiva a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 298/2008. "În urma efectuării controlului de constituţionalitate, legea a fost declarată neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1258 din 8 octombrie 2009, (...) pe motivul încălcării drepturilor fundamentale referitoare la viaţă intimă, familială şi privată şi la secretul corespondenţei, precum şi libertăţii de exprimare", arată sursa citată.

A doua transpunere a Directivei 2006/24/CE în legislaţia naţională a fost realizată în 2012, prin Legea nr. 82/2012, cunoscută ca legea "Big Brother", care, potrivit CC, "a consacrat soluţii identice celor reglementate prin legea anterioară, ignorând considerentele şi dispozitivul Deciziei Curţii Constituţionale nr.1258 din 8 octombrie 2009".

În 2014, continuă CC, Directiva 2006/24/CE a fost declarată nevalidă prin Hotărârea din 8 aprilie 2014 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). "Prin hotărârea pronunţată, instanţa europeană a constatat că directiva analizată încalcă dispoziţiile art.7, art.8 şi art.52 alin.(2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, privind dreptul la respectarea vieţii private şi protecţia datelor cu caracter personal", arată Curtea.

Ulterior, în urma sesizării CC de către două instanţe judecătoreşti care au ridicat din oficiu excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 82/2012, prin Decizia nr. 440 din 8 iulie 2014, Curtea a constatat neconstituţionalitatea legii interne. Această soluţie, precizează CC, a fost întemeiată, în principal, pe două argumente: 1. prin invalidarea Directivei 2006/24/CE de către C.J.U.E., legea internă a rămas fără fundament legal la nivelul dreptului european; 2. în procesul de legiferare, legiuitorul intern nu a respectat soluţia şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr.1258 din 8 octombrie 2009, astfel că drepturile fundamentale referitoare la viaţă intimă, familială şi privată şi la secretul corespondenţei, precum şi libertăţii de exprimare au rămas în continuare afectate prin actul normativ.

"Menţionăm că şi alte Curţi Constituţionale sau Curţi Supreme europene au declarat deja neconstituţionale legile naţionale în materia reţinerii datelor, în această situaţie aflându-se Germania, Austria, Cehia sau Bulgaria, sesizări cu acelaşi obiect aflându-se pe rolul instanţelor constituţionale din alte state", subliniază, în acelaşi context, CC.

Pe de altă parte, arată Curtea, aşa cum reiese din motivarea deciziei prin care s-a constatat neconstituţionalitatea Legii nr. 82/2012, CC nu a declarat neconstituţionale operaţiunile de reţinere şi stocare a datelor, în sine, ci doar faptul că accesul la aceste date şi utilizarea lor nu sunt însoţite de garanţiile necesare care să asigure ocrotirea drepturilor fundamentale menţionate mai sus, în special faptul că organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale au acces la aceste date fără autorizarea judecătorului.

De asemenea, Curtea Constituţională precizează că nu a declarat neconstituţionale "celelalte metode speciale de supraveghere sau de cercetare prevăzute în legislaţia penală sau în legile privind securitatea naţională, acestea rămânând la dispoziţia organelor statului în vederea contracarării fenomenului infracţional sau a terorismului". "Astfel de metode sunt, de exemplu, cele privind interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă sau localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice, care pot fi utilizate în condiţiile autorizării lor de către judecătorul de drepturi şi libertăţi", explică aceeaşi sursă.

Referitor la Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice (cunoscută ca legea cartelelor prepay), care reglementează obligativitatea identificării utilizatorilor de cartele preplătite şi a celor conectaţi la internet prin intermediul punctelor de acces puse la dispoziţie de persoane juridice, declarată neconstituţională la 16 septembrie 2014, CC precizează că acest act normativ "nu reprezintă în fapt decât o completare a dispoziţiilor Legii nr. 82/2012, preluând parţial soluţii legislative acolo reglementate, dar care au încetat să mai producă efecte juridice ca urmare a constatării neconstituţionalităţii lor". "Prin urmare, din moment ce Legea nr.82/2012 a fost declarată neconstituţională, legea modificatoare nu poate exista în ansamblul legislativ actual", arată Curtea.

Pe de altă parte, potrivit CC, legea cartelelor prepay reglementa, ca un element de noutate în legislaţia românească, obligativitatea înregistrării datelor utilizatorilor cartelelor preplătite şi a celor conectaţi la internet, astfel că declararea neconstituţionalităţii acesteia nu operează nicio modificare sub aspectul mijloacelor tehnice de cercetare şi investigare de care organele statului dispun în acest moment.

În 20 septembrie, reprezentanţii SRI au declarat, pentru MEDIAFAX, despre deciziile prin care aşa-zisa lege "Big Brother" şi Legea cartelelor prepay au fost declarate neconstituţionale, că efectul acestora "a produs un vid legislativ, cu consecinţe grave, greu de anticipat, asupra securităţii naţionale".

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii (SRI), Sorin Sava, a transmis la acel moment, pentru MEDIAFAX, un punct de vedere privind deciziile Curţii Constituţionale a României nr. 440/08.07.2014 şi nr. 461/16.09.2014 prin care au fost declarate neconstituţionale, în integralitate, Legea nr. 82/2012 privind retenţia datelor (cunoscută ca Legea "Big Brother"), respectiv Legea pentru modificarea şi completarea OUG nr. 111/2014 privind comunicaţiile electronice şi regimul cartelelor preplătite.

Sursa citată a precizat, în primul rând, că SRI îşi desfăşoară activitatea cu deplin respect pentru lege, în conformitate cu principiile respectării drepturilor omului, cu standardele internaţionale şi cu angajamentele ce derivă din calitatea României de membru al comunităţii euroatlantice, în vederea îndeplinirii obiectivelor asumate. "Rezultatele activităţii desfăşurate până în prezent, care plasează instituţia în elită comunităţii de intelligence, bună reputaţie profesională a SRI precum şi încrederea populaţiei în capacitatea instituţiei de a proteja drepturi şi valori consacrate constituţional, au fost posibile şi datorită existenţei unui cadru normativ corelat cu evoluţia tehnologică", mai spune Sava.

În acelaşi punct de vedere s-a subliniat că SRI nu formulează aprecieri cu privire la deciziile Curţii Constituţionale, dar "atrage atenţia cu privire la implicaţiile pe care le generează aceste decizii, consecinţele fiind deja resimitite în reducerea drastică a capabilităţilor operaţionale, în imposibilitatea instituţiilor statului de gestiona riscuri şi ameninţări iminente la adresă securităţii naţionale precum şi în crearea unor vulnerabilităţi fără precedent, de natură a afecta siguranţă cetăţenilor".

În acest context, SRI a reiterat faptul că în mod curent grupări cu activitate în domeniul crimei organizate transfrontaliere, spionaj cibernetic, terorism, criminalitate informatică şi alte preocupări de natură criminală, utilizează anonimitatea în comunicaţii, permisă acum de legea română, pentru acţiuni care afectează grav securitatea naţională şi ordinea publică, atât pe teritoriul ţării noastre cât şi în spaţiul euroatlantic sau al altor state.

Potrivit sursei citate, invalidarea instrumentelor legislative, care până în prezent au contribuit semnificativ la prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor manifestate la adresă României, nu poate fi, în situaţia actuală, compensată prin niciun alt mijloc sau modalitate altenativă. "Prezervarea intereselor de securitatie naţională, cu precădere în contextul regional actual, marcat de crize, instabilitate şi revirimentul unor ameninţări asimetrice, este extrem de dificil de realizat în absenţa unor instrumente juridice care sムasigure atât Serviciului Român de Informaţii, cât şi celorlalte instituţii ale statului cu atribuţii privind apărarea, ordinea publică şi securitatea naţională, cadrul adecvat îndeplinirii responsabilităƒţilor specifice în acest domeniu", mai subliniază purtătorul de cuvânt al instituţiei.

Pe de altă parte, SRI a menţionat că raportarea statelor europene la Decizia CJUE care a anulat Directiva 2006/24/CE privind retenţia datelor "este diferenţiatăƒ, respectiv corelată cu specificul şi natură riscurilor şi ameninţărilor cu care se confruntă fiecare dintre ţări şi îndreptată în scopul evitării de a prejudicia capacităƒţile naţionale de răƒspuns la riscuri şi ameninţări".

Tot despre deciziile prin care au fost declarate neconstituţionale cele două acte normative, SRI reiterează faptul că efectul acestora "a produs un vid legislativ, cu consecinţe grave, greu de anticipat, asupra securităţii naţionale". "Activităţi riguros reglementate în ţările cu tradiţie democratică sunt acum suspendate în România care, astfel, este lipsită de o bază legislativă adecvată corelată cu evoluţiile tehnologice şi dinamică alertă a riscurilor şi ameninţărilor locale şi regionale", a mai spus reprezentantul SRI.

Ύn consecinţăƒ, a arătat Sorin Sava, în raport cu misiunile încredinţate şi angajamentele internaţionale asumate, SRI îşi exprimă, "în mod onest şi transparent, îngrijorarea cu privire la situaţia creată" şi considerム"necesarムadoptarea urgentムa unor soluţii normative prin care să se asigure echilibrul între nevoia de a proteja drepturile omului şi responsabilitatea de a apăra securitatea naţională, astfel încât instituţiile statului care au acest rol să îşi poată îndeplini obiectivele profesionale, în interesul cetăţenilor României".

La rândul său, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Alina Bica, a transmis CC, în 15 septembrie, punctul de vedere al instituţiei referitor la criticile aduse de Avocatul Poporului la adresa Legii privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay, arătând că acestea sunt neîntemeiate.

"În sesizarea de neconstituţionalitate, Avocatul Poporului arăta faptul că prin adoptarea acestei legi se încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 26, art. 53 alin. 2 şi art. 147 alin. 4 din Constituţia României. DIICOT consideră neîntemeiate criticile formulate de Avocatul Poporului, subliniind că legea satisface toate criteriile de constituţionalitate pentru a putea fi pusă în vigoare având caracterul unei legi previzibile şi accesibile", a arătat DIICOT.

Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a trimis, 16 septembrie, la Comisia juridică decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea legii privind reţinerea datelor generale, cunoscută drept Legea ”Big Brother”. Curtea Constituţională a trimis Parlamentului decizia 440 din 8 iulie 2014 prin care declară neconstituţională legea privind reţinerea datelor.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici