Marele Karl Kraus a definit Austria, la începutul secolului al XX-lea, „locul de experimentare pentru sfârşitul lumii”. Douăzeci şi doi de ani şi un secol mai târziu, faptele vieneze continuă să-i dea dreptate. Demisia lui Sebastian Kurz copleşeşte Austria, fiind mult mai mult decât o criză politică, dezvăluind realitatea unui sistem în care „noul stil” promis de cancelar a fost doar un scenariu.
Sebastian Kurz a fost cel mai tânăr şef de guvern din lume, dar a fost nevoit să demisioneze sâmbătă. Era socotit prinţul cu faţă de porţelan care a ieşit de nicăieri, care a cucerit şi transfigurat o forţă venerabilă precum ÖVP, partidul popular. Un maestru în arta seducţiei retorice, suficient de flexibil şi vag pentru a nu fi legat de poziţii definitive, Kurz îi oferise unei ţări satisfăcute, bogate şi somnoroase, fiorul schimbării şi o nouă frontieră politică.
„Sunt o persoană foarte normală”, se descria în 2020, la scurt timp după ce a dat naştere alianţei fără precedent dintre populari şi verzi, care a făcut din Austria laboratorul politic al Europei. „Am reunit cele mai bune lucruri din ambele lumi, ceea ce ne va permite amândoi să respectăm cele mai importante promisiuni: vom reduce impozitele şi vom continua lupta împotriva imigraţiei ilegale”.
Sebastian Kurz se grăbea mereu. La Viena îşi mai amintesc când, în 2009, a candidat la consiliul oraşului şi a condus un „Geil-o-Mobil”. Viitorul cancelar a însoţit mai multe doamne mai puţin îmbrăcate. Este un trecut despre care nu a vorbit cu bucurie.
Subsecretar pentru integrare la 24 de ani, deputat la 26, ministru de externe la 27. Manierele politicoase, silueta elegantă, chipul de băieţel luminat de părul lung dat pe spate. În 2016, primul moment real de glorie: întâlnirea cu Angela Merkel.
Dar adevăratul joc este intern. Disciplina, determinarea, Wille zur Macht, voinţa de putere, sunt calităţile pe care Kurz le dezlănţuie punând în aplicare un plan secret, cu atenţie la fiecare detaliu: Operaţiunea Ballhaus Platz, de la numele pieţei unde se află cancelaria vieneză.
Aflăm că acel plan a avut o parte criminală, formată din corupţie, sondaje trucate, publicitate falsă.