Dăncilă a semnat declaraţia comună a reuniunii cvadrilaterale România-Bulgaria-Grecia-Serbia

„Această reuniune are o semnificaţie aparte pentru România din perspectiva exercitării în prezent a Preşedinţiei Consiliului UE. În acest context am reiterat obiectivele şi rezultatele de etapă ale mandatului României, precum şi sprijinul ţării noastre pentru dinamizarea parcursului european al Balcanilor de Vest. Am subliniat preocuparea noastră pentru consolidarea coeziunii şi solidarităţii europene, demers menit să asigure sustenabilitatea proiectului european şi să consolideze relevanţa UE pentru cetăţenii săi. Am subliniat abordarea ambiţioasă şi totodată realistă a României în gestionarea unui mandat dificil la nivelul UE, marcat de procesul Brexit, proximele alegeri europarlamentare, dezbaterile privind viitorul Europei, dar şi negocierile pe tema viitorului cadru financiar multianual”, a afirmat Viorica Dăncilă, într-o conferinţă de presă susţinută alături de omologii din cele trei state menţionate.

„Invitaţii bulgar şi grec m-au asigurat de susţinerea neechivocă a priorităţilor şi acţiunilor pe care le organizăm în timpul Preşedinţiei României a Consiliului UE. Totodată, am constatat cu satisfacţie convergenţa poziţiilor pe tema unor dosare importante, precum viitoarea proiecţie bugetară a UE, consolidarea politicilor care contribuie direct la coeziunea blocului comunitar şi susţinerea procesului de extindere”, a completat Dăncilă.

Declaraţia comună a reuniunii cvadrilaterală România – Bulgaria – Grecia – Serbia a fost semnată de Viorica Dăncilă şi premierul bulgar Boyko Borissov, prim-ministrul grec Alexis Tspiras şi şeful Executivului sârb Aleksandar Vučić.

Ce prevede declaraţia comună

Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, declaraţia comună prevede păstrarea şi promovarea valorilor europene statul de drept, justiţia şi drepturile fundamentale şi dreptul la proprietate privată. De asemenea, documentul subliniază angajamentul sporit al UE pentru Balcanii de Vest, precum şi extinderea Uniunii.

„Declarăm cu această importantă ocazie că:

Suntem de acord că procesul de extindere, o prioritate proeminentă a Preşedinţiei române a Consiliului UE, ca şi a Preşedinţiilor anterioare ale R. Bulgare şi R. Elene rămâne o oportunitate de a demonstra, încă o dată, puterea de transformare a UE, într-o perioadă în care Uniunea se confruntă cu provocări dificile.

În ceea ce priveşte procesul de extindere, progresul pe calea europeană este un proces obiectiv şi bazat pe merite proprii, care depinde de rezultatele concrete obţinute de fiecare stat în parte, cu o prioritate absolută pentru statul de drept, justiţie şi drepturile fundamentale, inclusiv drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi dreptul la proprietate privată.

Decişi că, la un an de la publicarea Pachetului Extindere din 2018, care a reiterat angajamentul sporit al UE pentru Balcanii de Vest şi o perspectivă credibilă de extindere, eforturile noastre comune se concentrează pe transformarea anului 2019 într-unul al rezultatelor concrete, în conformitate cu angajamentele asumate şi cu principiul meritelor proprii.

O Europă puternică, unită şi coezivă este în interesul statelor membre actuale şi viitoare. În dezbaterea curentă privind viitorul Uniunii, susţinem o perspectivă constructivă, orientată spre viitor şi un angajament continuu faţă de procesul de extindere.

Viitorul Europei şi obiectivul de a consolida rolul UE ca actor global sunt strâns legate de capacitatea UE de a promova stabilitatea şi prosperitatea în vecinătatea sa imediată.

Salutăm Tratatul de prietenie, bună vecinătate şi cooperare între Republica Bulgaria şi Republica Macedonia de Nord, care oferă o bază bună pentru consolidarea relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări.

Felicităm Republica Elenă şi Republica Macedonia de Nord pentru soluţionarea disputei istorice în privinţa numelui constituţional, prin adoptarea Acordului de la Prespa, un exemplu de reconciliere pentru regiune şi de soluţionare a problemelor în spirit european.

România, Republica Bulgaria şi Republica Elenă salută eforturile şi progresele înregistrate de guvernul sârb în procesul de aderare la UE şi încurajează Serbia să menţină ritmul reformelor şi să asigure sustenabilitatea şi ireversibilitatea acestora. Cele trei state membre ale UE vor continua să împărtăşească cu Serbia propria lor experienţă în ceea ce priveşte procesul de aderare şi să transfere expertiza necesară pentru un proces de negociere reuşit.

Acordăm o importanţă deosebită continuării dezvoltării cooperării regionale şi transfrontaliere între statele noastre, cu scopul de a consolida coeziunea teritorială a regiunilor de frontieră, competitivitatea şi sustenabilitatea acestora, prin proiecte reciproc avantajoase.

Reafirmăm sprijinul nostru pentru proiecte regionale de interes comun, în special în domeniul transporturilor, al energiei, al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi al tineretului şi sportului, pentru a promova dezvoltarea şi conectivitatea de ansamblu a regiunii.

Vom continua eforturile noastre în direcţia dezvoltării rutelor de transport dintre statele noastre şi extinderea reţelei TEN-T în Europa de Sud-Est, cu un accent special pe coridoarele de transport Vest-Est şi Nord-Sud.

Subliniem importanţa unei abordări macro-regionale, care să stimuleze creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, inclusiv în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR), a Iniţiativei celor Trei Mări (I3M) şi a Strategiei UE pentru Regiunea Adriatică şi Ionică (EUSAIR). În acest sens, actuala Preşedinţie română a Strategiei UE pentru regiunea Dunării şi a Consiliului UE, precum şi
Preşedinţia bulgară în exerciţiu a OCEMN, împreună cu Grecia şi Serbia, ca membri ai EUSAIR, pot crea oportunităţi pentru conectarea regiunilor participante, prin explorarea sinergiilor dintre domeniile prioritare relevante şi avansarea de proiecte de tip economie “albastră”, atât prin utilizarea experienţei dobândite în cadrul EUSAIR şi ai celor patru piloni ai săi, cât şi cu angajamentul comun de a include în mod periodic priorităţile macro - regionale în reglementările relevante ale următorului Cadru Financiar Multianual.

Am exprimat convingerea fermă că securitatea energetică trebuie consolidată atât la nivel european cât şi regional, ca prioritate majoră pentru statele noastre şi pentru Uniunea Europeană. Acordăm importanţă deosebită dezvoltării interconectărilor de gaze între statele noastre, inclusiv Coridorul Vertical, şi a operaţionalizării Inter-conectorului de gaz Grecia-Bulgaria, Inter-conectorului de gaz
Bulgaria-România, Inter-conectorului de gaz Bulgaria-Serbia, Inter-conectorului România-Serbia, ca elemente-cheie în ansamblul securităţii energetice europene şi de natură să contribuie la implementarea Uniunii Energiei.

Vom continua eforturile comune pentru diversificarea surselor, rutelor şi furnizorilor în direcţia dezvoltării proiectelor agreate de comun acord în materie de infrastructură de gaze şi electricitate în cadrul oferit de Grupul pentru conectarea reţelelor de gaze naturale din Europa Centrală şi de Sud-Est (CESEC) şi de Comunitatea Energiei.

Am convenit să analizăm modalităţile de stabilire a unei Grupări Europene de Cooperare Teritorială (EGTC), în vederea promovării cooperării în Europa de Sud-Est.

Am convenit să continuăm activităţile în vederea elaborării candidaturii noastre comune pentru găzduirea unor viitoare evenimente sportive, prin înfiinţarea Comitetelor Preliminare de Organizare şi avansarea cooperării tehnice în acest format.

Am încredinţat autorităţilor competente din statele noastre sarcina de a pregăti propuneri care să vizeze dezvoltarea dialogului la nivel sectorial în toate domeniile de interes comun. În acest sens, vor fi înfiinţate Grupuri de lucru care vor pregăti avansarea cooperării la nivel concret”, arată documentul, conform sursei citate.