Deputaţii au adoptat legea pentru înfiinţarea Agenţiei privind Bunurile Sechestrate. Aleşii au modificat condiţiile pentru numirea directorului general, deschizând calea spre politizare

În forma adoptată de deputaţi, numele agenţiei se schimbă din Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Sechestrate în Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, aceasta fiind definită ca instituţie publică de interes naţional cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiţiei.

Agenţia urmează să fie condusă de un director general, judecător, procuror sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, numit prin ordin al ministrului Justiţiei.

Spre deosebire de forma iniţială a legii, care stipula că, pentru a fi numit director general al Agenţiei, persoana respectivă trebuie "să nu facă şi să nu fi făcut parte, în ultimii 5 ani, din niciun partid politic, formaţiune sau alianţă politică", deputaţii au decis modificarea articolului astfel încât directorului general al Agenţiei trebuie doar "să nu facă parte din niciun partid politic, formaţiune sau alianţă politică".

În forma adoptată de plenul Camerei Deputaţilor, bunurile imobile intrate, prin confiscare, în proprietatea privată a statului pot fi transmise cu titlu gratuit în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, la cererea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice la propunerea Agenţiei, pentru a fi utilizate pentru obiective de natură socială.

De asemenea, acestea pot fi date în folosinţă gratuită asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi Academiei Române şi academiilor de ramură înfiinţate în baza unei legi speciale, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice la propunerea Agenţiei, pentru a fi utilizate pentru obiective de natură socială, de interes public, sau în raport cu obiectul lor de activitate, după caz.

În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul va trebui să aprobe prin HG regulamentul privind reutilizarea socială a imobilelor intrate, prin confiscare, în proprietatea privată a statului.

În ceea ce priveşte sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile, după rămânerea definitivă a hotărârii de confiscare se alocă, pe baza bilanţului anual prezentat de Agenţie, astfel: 20% pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării; 20% pentru Ministerul Sănătăţii; 15% pentru Ministerul Afacerilor Interne; 15% pentru Ministerul Public; 15% pentru Ministerul Justiţiei; 15% pentru asociaţii şi fundaţii cu obiect de activitate în domeniul social şi pentru academii de ramură înfiinţate în baza unei legi speciale.

În şedinţa de vot final a Camerei Deputaţilor, sistemul electronic nu a mai funcţionat, iar deputaţii au votat prin ridicare de mână.

Proiectul de lege a fost adoptat pe articole de către deputaţi tot miercuri, când au avut loc şi dezbaterile în plen.

"Agenţia trebuie să dea un mesaj extrem de important, dincolo de cel de recuperare a prejudiciilor. Cei care comit infracţiuni nu se vor putea bucura de banii obţinuţi. Sunt lucruri importante de făcut în continuare pentru a avea o instituţie matură", a declarat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, în plenul Camerei, afirmând că aceste impedimente vor putea fi depăşite cu sprijin politic.

Potrivit ministrului Justiţiei, proiectul de lege, cu amendamentele aduse de Comisia juridică, va creşte eficienţa procesului penal, iar "cei care vor comite infracţiuni vor fi convinşi că nu se vor putea bucura de produsele infracţunii".

În 13 octombrie, proiectul de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate a fost respins de Senat, fiind înregistrate 66 de voturi "pentru", 6 abţineri şi 36 de voturi "împotrivă". Numărul voturilor favorabile înregistrate a fost insuficient pentru adoptarea unei legi cu caracter organic. Pentru aprobare, proiectul de lege ar fi trebuit să fie votat de minimum 84 de senatori.

Camera Deputaţilor est forul legislativ decizional, legea urmând să fie transmisă preşedintelui spre a fi promulgată.