Deputaţii din Comisiile Juridică şi pentru Drepturile Omului dau raport favorabil Legii lustraţiei

În favoarea adoptării raportului pentru Legea lustraţiei s-au pronunţat deputaţii PDL, PNL, UDMR şi minorităţi. Împotriva adoptării raportului a votat deputatul PSD Florin Iordache. Cele şase abţineri au aparţinut celorlalţi deputaţi social-democraţi prezenţi la şedinţă.

Deputaţii au încercat să definească foarte clar, în raport, persoanele care fac obiectul Legii lustraţiei, precum şi termenele de aplicare a interdicţiei de a candida sau de a fi numit într-o funcţie publică.

"Am încercat să definim în mod expres acele persoane care au aparţinut PCR sau au făcut parte din aparatul represiv al PCR şi al organelor de Securitate. Aceste persoane nu vor avea posibilitatea de a ocupa funcţii publice numite sau alese, cu precizarea că persoanele care se află într-o astfel de situaţie şi au fost alese, deţinând calitatea de parlamentar, primar, consilier local sau orice altă funcţie aleasă, vor avea posibilitatea de a-şi duce mandatul la bun sfârşit, urmând ca această interdicţie să fie aplicată după încetarea mandatului, pe o perioadă de cinci ani. În ipoteza în care avem în această situaţie persoane care au fost numite, mandatul acestor persoane încetează în termen de 90 de zile de la adoptarea Legii", a declarat preşedintele Comisiei Juridice din Cameră, deputatul PDL Daniel Buda, după adoptarea raportului.

El a precizat că Legea lustraţiei priveşte persoanele care au ocupat funcţii politice de conducere retribuite în cadrul PCR, care au deţinut calitatea de membru al Consiliului de Stat sau al Consiliului de miniştri precum şi cele care aveau calitatea de ministru secretar de stat, prim adjunct sau adjunct al miniştrilor secretar de stat, cele care au deţinut funcţia de prim-secretar, secretar al Comitetului Judeţean de partid, prim-vicepreşedinte şi vicepreşedinte al Consiliilor Populare Judeţene, prim-secretar şi secretar al Comitetelor Judeţene ale UTC.

Buda a arătat că Legea lustraţiei se referă şi la cei care au deţinut calitatea de membru în Comisia Centrală de Revizie sau Colegiul Central al PCR, cei care au exercitat funcţia de activist în cadrul aparatului de propagandă al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, cei care au ocupat o funcţie de conducere în învăţământul de partid organizat şi finanţat de PCR şi de UTC, cei care au făcut parte din structurile organelor de securitate sau care au colaborat cu Secutitatea.

Totodată, potrivit lui Buda, Legea lustraţiei îi are în vedere pe cei care au exercitat funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al unei secţii a Tribunalului Suprem, de procuror general sau procuror general adjunct în cadru Parchetelor, cei care au ocupat funcţia de inspector şef sau inspector şef adjunct la nivel central, regional, judeţean, până la nivel municipal, orăşenesc şi comunal, unde intră şi conducătorii ai inspectoratelor de Poliţie.

Legea îi are în vedere şi pe cei care au deţinut calitatea de şefi ai unei misiuni diplomatice sau consulare din străinătate, cei care au activat în cadrul direcţiilor politice şi de învăţământ ideologic din cadrul Ministerului Forţelor Armate, ministerul Afacerilor Interne şi Departamentul Securităţii de Stat.

Buda a precizat că, în opinia sa, Legea lustraţiei are un mare defect, respectiv acela de a fi apărut prea târziu în spaţiul public, el apreciind, însă, că este bine că Parlamentul a dat un semnal foarte clar şi a trecut de la vorbe la fapte.

Pe de altă parte, vicepreşedintele Comisiei Juridice din Cameră, Florin Iordache, a precizat că Legea lustraţiei are foarte multe elemente de neconstituţionalitate.

"Fiind şi o lege organiză, dacă cumva va fi votată ca lege organică, cu 167 de voturi, ne dă nouă posibilitatea să o atacăm la Curtea Constituţională. Anul 2010 nu ne dă dreptul să putem adoptata o astfel de lege, pentru că la 22 de ani astfel de principii sunt nedemocratice şi neconstituţionale", a precizat Iordache.