DOSAR: 2015 a început cu premiere - Judecător CC urmărit penal, 4 cereri de arestare pentru un deputat, Elena Udrea

În primele două luni ale acestui an, au trecut pragul arestului Poliţiei ori s-au ales cu dosare de urmărire penală deputaţi, senatori, secretari de stat, foşti miniştri, primari şi preşedinţi de consilii judeţene.

Toni Greblă, primul judecător al Curţii Constituţionale cu dosar la DNA

În fruntea listei demnitarilor în cazul cărora a fost începută urmărirea penală se află fostul judecător de la Curtea Constituţională Toni Greblă.

Acuzat că a sprijinit exporturi ilegale în Federaţia Rusă, în timp ce Moscova impusese un embargou în acest sens, procurorii spun că Toni Greblă - fost prefect de Gorj, senator PSD şi preşedinte al Comisiei Juridice din Senat - l-ar fi sprijinit pe finul său, omul de afaceri de etnie romă Ion Bîrcină, pentru ca firma acestuia să obţină mai multe contracte. În schimbul favorurilor, fostul judecător constituţional ar fi primit o maşină de 56.000 de euro şi rochii pentru soţie.

În 2 februarie, procurorii DNA au cerut aviz de la Senat pentru arestarea preventivă şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, în dosarul în care a fost acuzat iniţial de trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

Acuzaţiile i-au fost aduse la cunoştinţă judecătorului Curţii Constituţionale în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie. Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă din 27 ianuarie, după ce cazul său a fost discutat la Curtea Constituţională.

Ulterior, procurorii au extins acuzaţiile în cazul judecătorului constituţional şi au cerut avizarea de către Senat a arestării sale şi pentru faptele de favorizare a făptuitorului şi folosirea în orice mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

Procurorii spun că activitatea "continuă şi neîntreruptă" a lui Toni Greblă denotă "stăruinţa infracţională a acestuia în a obţine foloase necuvenite din promisiunea traficării influenţei pe lângă diferiţi funcţionari publici în favoarea intereselor economice ale societăţilor economice controlate de Ion Bîrcină şi prin efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia". Procurorii susţin că judecătorul CC a încercat prin toate mijloacele să ascundă interesele sale reale, trecând chiar şi peste obligaţia de a depune "o declaraţie de avere şi de interese conformă cu realitatea".

Procurorii DNA arătau, în referatul prin care cereau arestarea şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, că acesta l-ar fi ameninţat pe Laurenţiu Ciurel, director general al Complexului Energetic Oltenia (CEO), întrucât nu era de acord cu o compensare propusă de o firmă a lui Ion Bîrcină, care avea datorii la CEO, Greblă spunându-i că nu îl va uita şi că va avea grijă să fie "terminat".

Anchetatorii mai spus că Toni Greblă ar fi intervenit, pentru Ion Bîrcină, în schimbul foloaselor necuvenite primite, la directori ai unor companii de stat din energie, dar şi la un funcţionar din Compania Naţională de Autostrazi şi Drumuri Naţionale din România.

Citeşte şi: REFERAT: Toni Greblă a intervenit la şefi ai Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia şi ai complexelor Turceni şi Rovinari pentru Bîrcină

Citeşte şi: Toni Greblă a demisionat din funcţia de judecător al Curţii Constituţionale: Nu mi-a solicitat niciun coleg să-mi dau demisia. Nu sunt acuzat de prejudicii însemnate

DNA mai spune că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetăţean turc, Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cei cinci ar fi constituit un grup infracţional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.

Toni Greblă a demisionat de la Curtea Constituţională în 4 februarie, însă procurorii DNA nu au cerut până acum arestarea sa.

Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă, este un personaj controversat, având mai multe dosare penale.

De altfel, în octombrie 2012, Bîrcină a fost trimis în judecată de DNA, alături de alţi trei parteneri de afaceri de-ai săi, pentru că ar fi oferit mită de peste o jumătate de milion de euro fostului senator Gergely Olosz, pentru a-i fi atribuit preferenţial un contract de furnizare de energie la CEZ Oltenia, în perioada 2007-2008 Gergely Olosz fiind preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). În iulie 2013, Bîrcină a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la patru ani de închisoare cu executare în acest dosar, în timp ce Olosz Gergely a fost condamnat la şapte ani de închisoare. În prezent, dosarul este pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, după ce magistraţii au stabilit că Tribunalul nu era competent să judece cauza, întrucât fostul parlamentar avea calitatea de avocat, ceea ce atrage competenţa Curţii de Apel.

Suspiciunile de corupţie au ajuns şi în Parlamentul European

Europarlamentarul Constantin Rebega este urmărit penal pentru mai multe infracţiuni, anchetatorii acuzându-l că ar fi primit, printr-un intermediar, 23.000 de lei, pentru organizarea unui eveniment de către Ministerul Agriculturii, folosindu-se de influenţa ca vicepreşedinte al unui partid politic (PC), responsabil de Departamentul de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, influenţă percepută ca fiind ”reală” asupra unui funcţionar din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În dosarul de la DNA, sunt cercetaţi penal şi fostul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii Nagy Peter Tamas şi secretarul general Virgil Găman.

Anchetatorii susţin că Nagy şi Găman, amândoi arestaţi preventiv, s-au implicat în organizarea târgului Indagra şi ar fi forţat reprezentanţi ai Romexpo să admită firme agreate de ei. "Adică serviciile necesare care urmau a fi efectuate de Romexpo să fie prestate de anumite firme agreate de ei, (...) aşa încât din suma totală de 334.000 euro, 40.000 euro să fie plătiţi din banii din contract viraţi de Ministerul Agriculturii la Romexpo către anumite firme desemnate de ei şi să fie găsită deci modalitatea pentru încheierea unor contracte dintre Romexpo şi societăţile comerciale agreate de cei doi, aşa încât să existe aparenţa între contract şi obiectul de activitate al firmelor respective, însă, în realitate, acele firme să nu fie nevoite să presteze efectiv acea activitate şi, practic, acele firme dădeau cei 40.000 de euro celor doi", notează DNA.

Un alt demnitar care a înlocuit biroul de la minister cu celula din Arestul Central este Ovidiu Puţura, fost secretar de stat şi director la Direcţia contencios din Ministerul Justiţiei.

El este acuzat că a primit mită foloase de 30.000 de euro pentru intervenţii într-un dosar şi că i-a cerut unei judecătoare să dea o decizie favorabilă într-o cauză în care soţia sa era reclamant.

În luna noiembrie 2014, Ovidiu Puţura i-ar fi promis judecătoarei Corina Iacob de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud că, din funcţia pe care urma să o exercite în Ministerul de Justiţie sau printr-un funcţionar de legătură care îi poate influenţa pe membrii comisiilor de examinare de la nivelul Camerelor Notarilor Publici, va face demersuri astfel încât fiul magistratului să promoveze examenul pentru notari stagiari din anul 2015, prin fraudarea acestuia. În schimbul intervenţiei promise, Puţura i-a solicitat judecătoarei să pronunţe o hotărâre favorabilă într-un dosar în care soţia suspectului era reclamant recurent, au scris procurorii în ordonanţa de efectuare a urmăririi penale.

Nici funcţia de ministru nu i-a determinat pe unii guvernanţi să stea departe de fapte de corupţie.

Fostul ministru al Internelor Cristian David şi fostul ministru al Economiei Adriean Videanu sunt printre cei cercetaţi penal, în dosare diferite. Cristian David a ajuns în arest, în timp ce Adriean Videanu este cercetat sub control judiciar, după ce, iniţial, a stat şase zile în arest preventiv.

Cristian David este acuzat că a primit 500.000 de euro pentru a interveni la fostul prefect al judeţului Buzău Cristinel Bîgiu, în prezent preşedinte suspendat al Consiliului Judeţean Buzău, după ce a fost arestat, pentru stabilirea dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare de către Comisia Judeţeană Buzău.

Adriean Videanu a fost trimis în judecată în 26 februarie, pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul desprins din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP.

Acuzaţia de abuz în serviciu în acest dosar îi este adusă Alinei Bica, fostul şef al DIICOT, care i-ar fi admis solicitarea lui Adriean Videanu de ridicare a sechestrului asigurător de pe 80 de acţiuni, care fusese pus de procurorul care instrumentează dosarul Romgaz-Interagro. În acel dosar, Adriean Videanu este cercetat alături de alte persoane, pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

Şase parlamentari cu dosare penale. Udrea, opt zile în arest, eliberată şi arestată din nou

Rândul politicienilor asupra cărora planează suspiciuni de corupţie este întregit de parlamentari, nu mai puţin de şase deputaţi şi senatori fiind fie urmăriţi penal, fie arestaţi pentru corupţie, în primele două luni ale anului.

Cazul cel mai mediatizat este cel al deputatului PMP Elena Udrea, aflată acum în arest în dosarul "Gala Bute", în care este acuzată de luare de mită şi abuz în serviciu.

În 29 ianuarie, procurorii DNA au instituit controlul judiciar în cazul fostului ministru Elena Udrea, în dosarul "Microsoft".

În 2 februarie, anchetatorii cereau avizarea arestării Elenei Udrea, în dosarul "Gala Bute", pentru abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi folosirea influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite. La doar două zile distanţă, în 4 februarie, s-a cerut avizarea arestului şi pentru luare de mită, în contextul organizării Galei Bute, solicitarea fiind trimisă şi Parlamentului şi Ministerului Justuţiei. În aceeşi zi, pentru Udrea s-au cerut două noi avize de arestare, atât Camerei Deputaţilor, cât şi ministrului Justiţiei, în cazul "Microsoft", sub acuzaţia de trafic de influenţă, spălare de bani şi fals în declaraţii de avere.

Şirul avizelor nu se opreşte aici. În 16 februarie, DNA a cerut din nou arestarea preventivă, în dosarul "Gala Bute", motivând apariţia unor noi probe, care conduc la concluzia că Udrea a luat mită. În acest context, judecătorii au emis un mandat de arestare preventivă în dosarul "Microsoft" pe numele Elenei Udrea.

Citeşte şi: Udrea, prin echipa de comunicare: Denunţurile, după ce Topoliceanu şi Nastasia au fost puşi sub acuzare

Citeşte şi: Udrea, prima reacţie după arestare, pe Facebook: Are loc o condamnare mediatică

Citeşte şi: Elena Udrea, ARESTATĂ preventiv în dosarul "Gala Bute". Udrea a fost dusă în Arestul Poliţiei Capitalei

Citeşte şi: Udrea: Am spus în 2010, la o conferinţă MEDIAFAX, să se reclame la DNA dacă cineva din MDRT cere bani sau se invocă numele meu

Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a stat în Arestul Poliţiei Capitalei din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul "Microsoft". În 17 februarie, Elena Udrea a fost scoasă din arest şi plasată în arest la domiciliu, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatului PMP.

Ulterior, s-a dispus arestarea la domiciliu a Elenei Udrea.

Miercuri, 25 februarie, Elena Udrea a fost arestată din nou, de data aceasta în dosarul "Gala Bute".

Cu două zile înainte, Udrea vorbise în plenul Camerei Deputaţilor despre condiţiile din arestul Poliţiei Capitalei, spunându-le colegilor săi că a fost ”verificată la sânge şi dezbrăcată”, fiindu-i luat sutienul, că a fost nevoită să pună un pet pe post de capac la toaletă pentru a opri şobolanii sau să rişte să facă pneumonie din cauza curentului.

Tudor Chiuariu, Ion Ariton, Laszlo Borbely, Sebastian Ghiţă şi Vlad Cosma sunt numele altor parlamentari care au probeleme cu justiţia.

Din 10 ianuarie, senatorul Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei, este cercetat în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri.

În cazul său, procurorii DNA Braşov au luat măsura controlui judiciar, pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. Iniţial, procurorii i-au adus la cunoştinţă că este acuzat că ar fi stabilit să primească 2,5 milioane de euro, pentru intervenţii privind retrocedarea în cazul lui Gheorghe Paltin Sturdza, banii fiind disimulaţi prin încheierea unui contract de asistenţă juridică. Chiuariu ar fi discutat să intervină la funcţionari de la Comisia Judeţeană de aplicare a legilor fondului funciar din Prefectura Bacău, RNP Romsilva - Direcţia Silvică Bacău şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău, "cu scopul de a-i determina pe aceştia fie să urgenteze, fie să-şi îndeplinească în mod defectuos (ex. să nu exercite acţiuni în justiţie) atribuţiile de serviciu privind punerea în executare a unei decizii a Tribunalului Covasna".

În 15 ianuarie, procurorii au extins urmărirea penală în cazul lui Tudor Chiurariu, acuzându-l că i-a cerut trei milioane de euro lui Gheorghe Paltin Sturdza, pentru a obţine pentru acesta din urmă, prin traficarea influenţei asupra unor funcţionari din judeţul Bacău, un teren de aproximativ 6.000 de hectare de pădure. Între timp, Chiuariu, alături de celelalte persoane implicat în acest caz, a fost trimis în judecată.

Senatorul Ion Ariton, fost ministru al Economiei, este sub control judiciar de la jumătatea lunii februarie. Ariton este acuzat de procurori că i-ar fi determinat pe reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu peste 1,7 milioane lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja.

De asemenea, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut, în 5 februarie, aviz de la Camera Deputaţilor pentru urmărirea penală a deputatului UDMR Laszlo Borbely, fost ministru al Mediului, în dosarul în care este acuzat că ar fi luat mită pentru intervenţii în vederea atribuirii unor contracte, cauză redeschisă recent de DNA Oradea.

În 25 februarie, acest aviz a fost dat de parlamentari. Anchetatorii au suspiciuni că în 2011 Laszlo Borbely, atunci ministru al Mediului şi Pădurilor, ar fi primit de la administratorul unei firme, foloase necuvenite în valoare de 80.952 de lei, constând în renovarea şi utilarea unui apartament, pentru a-şi exercita influenţa asupra unor funcţionari din Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR), în vederea determinării acestora să favorizeze firma la licitaţii organizate prin Administraţiile Bazinale din teritoriu.

Deputatul Sebastian Ghiţă, cercetat sub control judiciar, este acuzat de sprijinirea unui grup infracţional în dosarul lui Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta.

Ghiţă l-ar fi ajutat pe Herţanu să acceseze şi să primească fonduri europene în cadrul contractului de extindere a reţelei de canalizare din oraşul Comarnic, proiect în valoare de aproape zece milioane de euro.

În acelaşi dosar este cercetat sub control judiciar, tot pentru sprijinirea unui grup infracţional, şi deputatul PSD Vlad Cosma, fiul preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma.

Sebastian Ghiţă şi Vlad Cosma sunt suspectaţi că ar fi pus presiune şi au exercitat ameninţări asupra conducerii SC Hidro Prahova, firma Consiliului Judeţean care derula proiectul european, pentru ca anumite firme să primească contractul, să obţină prelungiri ale termenelor prevăzute în acesta şi să primească ilegal bani în timpul derulării proiectului.

De aceste acuzaţii nu a scăpat nici Mircea Cosma, unul dintre cei mai vechi membri ai PSD Prahova şi preşedinte al Consiliului Judeţean, aflat la al treilea mandat. Aflat sub control judiciar, Mircea Cosma, care mai are un dosar de corupţie, nu-şi poate exercita funcţia de preşedinte al CJ Prahova.

Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu, noi dosare penale la DNA

Mircea Cosma nu este singurul şef de consiliu judeţean anchetat de DNA de la începutul anului 2015.

Constantin Nicolescu şi Nicuşor Constantinescu sunt nume care au apărut şi în acest an în comunicatele Direcţiei Naţionale Anticorupţie la capitolul urmărire penală, de altfel cei doi adunând în ultimii ani mai multe dosare de corupţie la DNA.

În 2 februarie, procurorii DNA l-au pus sub control judiciar pe fostul preşedinte al CJ Argeş Constantin Nicolescu în dosarul de abuz în serviciu privind încheierea a peste 100 de contracte între o firmă şi zeci de autorităţi locale din Argeş, dosar în care sunt urmăriţi penal zeci de edili şi un deputat.

Dosarul este unul mai vechi, iar faptele de care acesta este acuzat s-au produs, potrivit anchetatorilor, în perioada 2007 - 2010, când Nicolescu deţinea funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş şi pe cea de preşedinte al organizaţiei judeţene Argeş a PSD.

Procurorii DNA spun că Nicolescu şi-a folosit influenţa şi autoritatea de preşedinte al CJ Argeş şi de lider al PSD Argeş ”în scopul ajutării efective a unui magistrat de a ocupa o funcţie de conducere într-o instanţă, pe alte criterii decât cele ale competenţei profesionale, cu ocazia concursului aprobat şi organizat în acest sens de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, în perioada 10 aprilie - 30 iunie 2009”.

Totodată, anchetatorii notau că în perioada 2007-2010, ca urmare a influenţei şi a autorităţii exercitate de către Nicolescu asupra unor primari, majoritatea colegi de partid cu el, SC European Project Consulting SRL Bucureşti a încheiat contracte de prestări servicii, având ca obiect consultanţă, elaborare strategie locală şi elaborare cereri de finanţare-implementare proiect, cu 46 consilii locale ale unor oraşe şi comune din judeţul Argeş, Şcoala Specială Valea Mare, Agenţia de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare a judeţului Argeş (instituţie subordonată Consiliului Judeţean Argeş) şi chiar cu Consiliul Judeţean Argeş.

Trei zile mai târziu, în 5 februarie, Constantin Nicolescu a fost condamnat definitiv la şapte ani şi opt luni de închisoare într-un alt dosar, respectiv în cel în care este acuzat că a luat ilegal fonduri PHARE de aproape 900.000 de euro, în baza unor documente false. După pronunţarea sentinţei, Nicolescu a fost ridicat de poliţişti de la locuinţa sa din Piteşti şi dus la Penitenciarul Colibaşi, unde îşi va ispăşi pedeapsa.

În ultimele două luni, şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a continuat să aibă probleme cu DNA.

Constantinescu a fost reţinut de procurori pentru mai multe infracţiuni, între care abuz în serviciu, conflict de interese şi coruperea alegătorilor, iar ulterior, în 20 februarie, a fost arestat preventiv de Tribunalul Constanţa, fiind acuzat de plăţi ilegale, din fonduri publice, către asociaţii, fundaţii şi cluburi sportive. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Constanţa, care a decis plasarea lui Nicuşor Constantinescu în arest la domiciliu, în acest nou dosar. Anchetatorii spun că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, el a finanţat în mod ilegal cheltuieli cu activităţile sportive suma de 13.305.000 lei, care au reprezentat plăţi nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi cluburi sportive.

După cinci zile în arest preventiv, Nicuşor Constantinescu a fost plasat în arest la domiciliu, decizia Curţii de Apel Constanţa fiind definitivă.

De asemenea, procurorii DNA au cerut arestarea preventivă a lui Nicuşor Constantinescu şi în dosarul privind subfinanţarea de către Consiliul Judeţean a Centrului Militar Zonal.

Tribunalul Constanţa a decis ca Nicuşor Constantinescu să fie judecat în arest la domiciliu, decizia fiind atacată de DNA la Curtea de Apel, care va pronunţa o soluţie săptămâna viitoare.

Între timp, Nicuşor Constantinescu a fost suspendat din nou din funcţia de preşedinte al CJ Constanţa.

Lista suspecţilor de corupţie se încheie cu doi şefi de autorităţi locale. Este vorba despre primarul Constanţei, Radu Mazăre, şi prefectul judeţului Suceava, Florin Sinescu.

În 6 februarie, procurorii DNA au extins acuzaţiile în cazul lui Radu Mazăre, într-un dosar din 2008 în care este acuzat de atribuirea nelegală a unor terenuri. Acum, edilul este suspectat şi de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, pentru că nu a suspendat din funcţie patru funcţionari ai primăriei trimişi în judecată în dosarul privind atribuirea nelegală de terenuri.

Şi prefectul de Suceava, Florin Sinescu, are dosar penal la DNA, el fiind cercetat sub control judiciar pentru abuz în serviciu, conflict de interese, uzurparea funcţiei şi uz de fals. Sinescu este acuzat că a refuzat să-l demită din funcţie pe primarul PSD al comunei Udeşti care fusese găsit în conflict de interese de către ANI, că a intervenit la APIA Suceava şi a făcut presiuni pentru ca primarului din Udeşti să i se acorde subvenţii sau că nu a exercitat corespunzător controlul de legalitate a hotărârilor CL Udeşti, permiţând astfel ca o păşune să fie trecută ilegal în administrarea unei asociaţii care a obţinut subvenţii de la APIA. Prefectul mai este acuzat că şi-a încălcat atribuţiile de serviciu pentru a obţine ilegal un titlu de proprietate pe o suprafaţă de 26.103 metri pătraţi de teren în comuna Moldoviţa pe numele socrilor săi.

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, declara recent, la bilanţul DNA, că în 2014 a fost înregistrat cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigaţi, DNA cerând Parlamentului încuviinţarea arestării pentru nouă parlamentari şi a urmăririi penale faţă de 12 foşti şi actuali miniştri.

Procurorul şef al DNA adăuga că anchetele din 2014 au vizat domenii diversificate - sănătate, educaţie, achiziţii publice, corupţie în legătură cu procesul legislativ, fraude cu fonduri europene, retrocedări ilegale de proprietăţi.