DOSAR: Partidele îşi pregătesc candidaţii pentru europarlamentare. LISTA posibililor candidaţi. Mircea Diaconu: "M-am odihnit destul"

Deşi parteneri în USL, PSD şi PNL vor merge pe liste separate. Dintre partidele din România reprezentate şi în prezent în Parlamentul European, PDL va avea de asemenea propria listă, ca şi UDMR. În plus, în competiţie vor intra şi Forţa Civică a lui Mihai Răzvan Ungureanu, dar şi Partidul Mişcarea Populară, a cărui înscriere în Registrul partidelor urmează să se finalizeze. Cel mai probabil, PC şi UNPR vor merge pe lista PSD. Pentru cele 32 de mandate de cinci ani ce vor reveni României (faţă de 33 în prezent) se va bate şi PPDD, în frunte cu Dan Diaconescu. Vor intra în competiţie şi candidaţi independenţi, precum Remus Cernea.

În actuala legislatură europeană, PSD, în alianţă cu PC, a avut 12 mandate, în prezent (după excluderea lui Adrian Severin) având 11 eurodeputaţi: Cătălin Ivan (şeful delegaţiei PSD), Ioan Mircea Paşcu, Victor Boştinaru, Minodora Cliveti, Corina Creţu, Viorica Dăncilă, Ioan Enciu, Daciana Sârbu, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Adriana Ţicău, Sabin Cutaş.

PSD mizează la alegerile europene din mai pe 2-3 locuri eligibile în plus faţă de cele 11 pe care le are în prezent.

PSD şi PNL vor merge pe liste separate, însă vor avea un program comun, care să împătăşească aceleaşi obiective europene ale României, potrivit declaraţiilor liderilor celor două formaţiuni.

Social-democraţii au stabilit deja că vor merge la europarlamentare împreună cu UNPR, care va avea, cel mai probabil, un loc pe listă. PSD a invitat şi PC pentru a merge pe liste comune la europarlamentare, însă conservatorii nu au luat încă o decizie. Oricum, alianţele pe care PSD le va face la europarlamentare şi numărul de locuri care vor reveni partenerilor de alianţă vor fi decise şi validate la reuniunea Comitetului Executiv Naţional, care urmează a fi convocat pe 31 ianuarie.

Şeful campaniei electorale a PSD pentru PE, Liviu Dragnea, a început deja seria de întrevederi cu reprezentanţii organizaţiilor judeţene ale PSD în perspectiva europarlamentarelor. Dragnea a convocat patru întâlniri, astfel: vineri şi marţi la Bucureşti, miercuri la Craiova şi joi, pe 23 ianuarie, la Iaşi sau la Focşani.

Dragnea a precizat că PSD va avea în mod sigur mai mulţi europarlamentari decât are acum.

Potrivit declaraţiilor de până în acest moment, niciun europarlamentar PSD nu şi-a manifestat intenţia de a nu mai candida.

La alegerile europarlamentare din mai, lista candidaţilor PSD ar putea fi deschisă de fostul preşedinte al partidului, Mircea Geoană, care, potrivit unor surse, ar avea în vedere inclusiv o candidatură la PE.

Europarlamentarul Adrian Severin, ales în 2009 din partea PSD şi care a fost chiar şeful delegaţiei social-democraţilor români, având experienţă diplomatică, nu mai este susţinut pentru un nou mandat. El a fost obligat să se retragă nu doar din PSD, dar şi din grupul S&D din PE, cerându-i-se chiar demisia din legislativul european, în urma scandalului în care a fost acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă, el fiind trimis în judecată de DNA în septembrie 2013.

În primăvara 2011, reporterii de la "Sunday Times" au înregistrat o discuţie cu europarlamentarul Adrian Severin, în biroul acestuia de la Strasbourg, material video-audio în care eurodeputatul vorbeşte despre demersurile făcute pentru introducerea unui amendament la o directivă europeană. Reporterii ziarului britanic le-au propus mai multor deputaţi - un român, un sloven şi un austriac - să le plătească 100.000 de euro în schimbul unor amendamente a căror adoptare ar putea-o obţine. Cei trei deputaţi au acceptat, relata atunci AFP. Adrian Severin, fost vicepremier român, a trimis un e-mail falşilor lobbyişti, afirmând: "Doar ca să ştiţi că amendamentul pe care îl vreţi a fost depus la timp". La scurt timp, el a trimis o factură de 12.000 de euro pentru "servicii de consiliere".

La rândul lor, liberalii îşi propun să obţină opt mandate la europarlamentare, faţă de cele cinci deţinute în prezent. Norica Nicolai (şeful delegaţiei PNL), Adina Vălean, Renate Weber, Eduard Hellvig şi Ovidiu Silaghi, actuali europarlamentari ai PNL, îşi vor menţine poziţiile eligibile pe lista pentru alegeri, conform anunţului făcut de preşedintele partidului, Crin Antonescu.

În principiu, PNL are ca obiectiv un scor de 25% în alegeri, respectiv circa 1,5 milioane de voturi, situaţie în care liberalii şi-ar putea revendica cu trei deputaţi europeni în plus faţă de numărul celor aflaţi pe mandat în prezent. Conform unei estimări interne a PNL, filialele judeţene din Iaşi, Prahova, Constanţa şi Timiş îşi propun să obţină cu această ocazie cel mai mare număr de voturi dintre organizaţiile partidului. De altfel, subiectul pregătirilor pentru europarlamentare urmează să fie discutat cu ocazia Delegaţiei Permanente a PNL de la începutul lunii februarie, când liberalii îşi vor definitiva obiectivele şi strategia de campanie în baza unei situaţii pe care va trebui să o prezinte coordonatul desemnat al campaniei pentru europarlamentare, Marian Petrache.

Cu această ocazie, conducerea PNL va avea o primă discuţie şi asupra listei de candidaţi pentru Parlamentul European, respectiv asupra celor trei locuri considerate eligibile ce urmează să fie completate.

Potrivit unor surse din PNL, între cei cu şanse pentru a ocupa o poziţie eligibilă se află vicepreşedintele PNL Mircea Diaconu. Contactat de MEDIAFAX, acesta precizat că nu poate confirma dacă se va afla în cursa europarlamentară.

"M-am odihnit destul", a replicat Diaconu ulterior, întrebat dacă ia în calcul o astfel de variantă.

În 27 ianuarie 2011, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că Mircea Diaconu, atunci senator PNL, este în incompatibilitate din decembrie 2008, în condiţiile în care, pe lângă calitatea de parlamentar, acesta ocupa şi funcţia de director-manager al Teatrului "C.I. Nottara" din Capitală, funcţie de conducere specifică unei instituţii publice locale. Ulterior, Diaconu şi-a dat demisia din funcţia de director al Teatrului Nottara, iar Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a declanşat o anchetă privind conflictul de interese în care s-ar fi aflat. În iunie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât irevocabil că Mircea Diaconu s-a aflat în incompatibilitate. El a demisionat atunci din funcţia de ministru al Culturii. De asemenea, în noiembrie 2012, Diaconu a fost trimis în judecată pentru conflict de interese. Plenul Senatului a respins revocarea mandatului lui Diaconu, însă în urma unei hotărâri a CC, la sesizarea CSM, privind decizia Senatului, liberalul a demisionat din Parlament.

De asemenea, preşedintele CSL din PNL, Claudia Benchescu, s-ar mai afla în discuţii pentru a deveni candidat la europarlamentare, ea beneficiind de sprijinul organizaţiei de tineret a PNL. Totodată, este de aşteptat ca din partea PNL Iaşi să existe o propunere pentru o poziţie eligibilă pe lista pentru europarlamentare, fie liderul filialei Relu Fenechiu, fie Varujan Vosganian sau Tudor Chiuariu. Printre numele vehiculate pentru aceste trei poziţii a fost cel al fostului premier Călin Popescu Tăriceanu, însă acesta nu ar dori să candideze.

PDL are în actualul legislativ european 11 mandate, printre care şi cele ale Elenei Băsescu şi Cristian Preda. Celelalte mandate ale democrat-liberalilor sunt deţinute de: Theodor Stolojan (şeful delegaţiei PDL), Monica Macovei, Marian Jean Marinescu, Iosif Matula, Oana Antonescu, Sebastian Bodu, Petru Luhan, Rareş Niculescu, Traian Ungureanu.

Democrat-liberalii speră ca la alegerile din mai să obţină 8-9 locuri în PE.

Pe lista PDL pentru reînnoirea mandatului de europarlamentar se vor afla Theodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu, Marian Jean Marinescu. Este posibil ca, pe această listă, să se afle şi Rareş Niculescu şi Oana Antonescu.

Totodată, prim-vicepreşedintele PDL Anca Boagiu, vicepreşedinte PPE, şi-a exprimat intenţia de a candida la Parlamentul European în acest an.

În ceea ce o priveşte pe Elena Băsescu, fiica cea mică a şefului statului, până acum aceasta nu şi-a exprimat public intenţia de a candida pentru un nou mandat. Oricum, ea nu mai este susţinută de PDL. Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a fost întrebat în conferinţe de presă dacă Elena Băsescu va candida va listele partidului la europarlamentare, el arătând că nu există o cerere în acest sens din partea acesteia.

De altfel, Elena Băsescu nu a candidat nici în 2009 pe lista PDL, ea obţinând atunci mandatul ca independent, susţinută însă de democrat-liberali.

Conform unor surse politice, fiica preşedintelui Traian Băsescu doreşte să-şi reînnoiască mandatul în legislativul european, de această dată urmând să fie susţinută cel mai probabil de PMP.

La rândul său, europarlamentarul Cristian Preda s-ar putea regăsi între candidaţii pentru un nou mandat în PE. El a fost suspendat însă, în iulie 2013, din PDL, în urma criticilor repetate pe care le-a adus conducerii partidului, iar în octombrie - preluând modelul lui Traian Băsescu - a spus "adio" PDL, într-o conferinţă de presă comună cu liderii FC şi PMP, Mihai Răzvan Ungureanu şi Eugen Tomac. Cristian Preda nu a spus dacă va mai candida la europarlamentare, ci doar că va participa la "un proiect comun" cu FC şi PMP. Recent, Preda a declarat că doreşte "o listă Traian Băsescu" la europarlamentare.

În mod cert, FC şi PMP vor avea candidaţi la euroalegeri, discutându-se încă dacă pe liste comune sau separate. Aşa cum a anunţat preşedintele PMP, Eugen Tomac, un nume sigur de candidat este al fostului ministru de Externe Teodor Baconschi.

De asemenea, în cursul anului trecut, liderul FC Mihai Răzvan Ungureanu a spus că ar putea deschide chiar el lista partidului la euroalegeri, urmând apoi a se retrage din PE.

UDMR are în prezent trei europarlamentari: Laszlo Tokes, Csaba Sogor şi Iuliu Winkler. Uniunea nu şi-a anunţat deocamdată candidaţii, însă probabil îi va susţine pe Csaba Sogor şi Iuliu Winkler.

Cert este că fostul episcop Laszlo Tokes nu mai este susţinut de UDMR. Tokes este decis însă să candideze pentru un nou mandat, fie din partea unei formaţiuni din România, fie ca independent, fie susţinut de Fidesz din Ungaria.

Pentru europarlamentare s-au mai anunţat deja candidaturi precum cele ale lui Dan Diaconescu sau Remus Cernea, iar numărul acestora va creşte odată cu apropierea termenului de depunere a dosarelor de candidatură, cu 60 de zile înainte de data scrutinului.