Dragnea cere să se ţină cont de poziţiile sale publice referitoare la legile Justiţiei/ Florin Iordache confirmă: Preşedintele, reintrodus în procesul de numire al procurorilor şefi

Întrebat ce amendamente aduce PSD în proiectul privind legile Justiţiei depus la Camera Deputaţilor, Dragnea a răspuns: „De-abia a fost depus la Comisia specială, am înţeles că membrii Comisiei speciale au redactat împreună un proiect comun şi încep dezbaterile în acea comisie pe acel proiect de lege”.

„Eu i-am spus domnului Iordache (preşedintele Comisiei speciale, n.r.) să ţină totuşi cont de poziţiile mele publice în legătură cu procedura de numire a procurorilor şefi. I-am rugat să ţină cont de poziţia mea publică pentru că, aşa cum am spus mereu, nu au apărut până acum pentru mine argumente serioase ca să se schimbe actuala procedură”, a adăugat Dragnea.

El a precizat, răspunzând unei întrebări, că nu a discutat cu partenerii de la ALDE, încă, despre acest proiect.

Întrebat despre Inspecţia judiciară, Dragnea a răspuns: „Vorbiţi cu domnul Iordache, e un proiect de lege pe care l-au gândit, redactat şi depus ei, e bine să luaţi informaţii de acolo. Inspecţia judiciară nu cred că e bine să treacă în subordinea ministerului Justiţiei, se pare că nici actuala formă nu e cea mai bună, cred că trebuie gândit un sistem, mecanism, structură care să facă din Inspecţia judiciară o instituţie autonomă, e rolul lor”.

Întrebat dacă va exista o lege separată pentru Inspecţia judiciară, liderul PSD a răspuns: „Nu ştiu, poate nu”.

Ce modificări au fost aduse Legilor Justiţiei. Preşedintele, reintrodus în numirea procurorilor şefi

Amendamentele depuse la pachetul de Legi în Justiţie prevăd, printre altele, reintroducerea şefului statului în procesul de numire al procurorilor şefi. Totodată, parlamentarul Florin Iordache a declarat că se doreşte o Inspecţie autonomă, dar subordonată unui consiliu.

"Şi în cazul numirii şi revocării noutatea e că preşedintele e cel care decide, o singură dată şi motivat", a declarat Florin Iordache, preşedinte al Comisiei speciale pentru legislaţia din domeniul Justiţiei, legat de modificările aduse la pachetul de legi în Justiţie.

Proiectul Legilor Justiţiei, propus de PSD+ALDE, îl reintroduce pe preşedinte în procedura numirii procurorilor şefi de parchete, însă şeful statului nu mai are atribuţii în revocarea acestora.

,,Art. 54 - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justitie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de lnvestigare a lnfracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei pentru lnvestigarea lnfracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori, adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori, dintre procurorii care au o vechime minimă de 1O ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată", se arată în document.

Tot în ceea ce priveşte numirea procurorilor şefi, o altă noutate se referă la faptul că preşedintele poate refuza motivat propunerile, însă în proiect nu se specifică de câte ori.

"(12 ) Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului", se arată în proiect.

În prezent, preşedintele poate refuza o singură dată, motivat, numirea procurorilor şefi de parchete.

Potrivit formei Legilor Justiţiei propusă de PSD+ALDE, preşedintele nu mai apare în procedura de revocare a procurorilor şefi de parchete. Astfel, revocarea procurorilor şefi este decisă de Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

O schimbare este însă la procedura revocării procurorilor şefi, unde şeful statului nu mai apare. Astfel, revocarea o decide Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

"(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori, care se poate sesiza din oficiu ori la propunerea ministrului Justiţiei. Cererea de revocare poate fi formulată şi de adunarea generală a procurorilor acelui parchet sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justiţie ori de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticoruptie, respectiv de către procurorul şef al Direcţiei de lnvestigare a lnfracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism , precum i de catre procurorul ef al Directiei pentru lnvesti garea lnfracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori , pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător", se arată în proiectul de lege.

Coaliţia PSD-ALDE a prezentat, marţi, ca iniţiative legislative trei proiecte, respectiv modificarea Legii CSM, modificarea Legii privind organizarea judiciară şi modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor.

Iordache a mai anunţat că se înfiinţează o direcţie de investigare a magistraţilor care va fi în subordinea Parchetului General.

"După articolul 88, se introduce o secţiune nouă, Secţiunea 21- ,,Directia pentru lnvestigarea lnfracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori", cu următorul cuprins:
,,Art. 881 - (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justitie se înfiinţează şi funcţionează Direcţia pentru lnvestigarea lnfracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori care are competenta de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi judecătorii şi procurorii militari
(...) (4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justitie conduce Direcţia pentru lnvestigarea lnfracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori prin intermediul procurorului şef al acestei direcţii. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţa apărute între Direcţia pentru lnvestigarea lnfracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public".

Cât priveşte Inspecţia Judiciară şi subordonarea acesteia la Ministerul Justiţiei, Iordache a declarat că "ne dorim ca inspecţia judiciară să fie o instituţie autonomă a cărei activitate şi mod de perfecţionare a activităţii să fie dat unui Consiliu Naţional de Integritate al judecătorilor şi procurorilor".

Pasaj proiect modificat:

"Capitolul VII se modifică şi va avea următorul cuprins: ,,Capitolul VII: Înfiinţarea şi organizarea Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor şi Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciari
(1) Se înfiinţează Consiliul Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor, organism reprezentativ, cu activitate nepermanentă a cărui organizare şi funcţionare se stabilesc prin lege.
(2) Atribuţiile Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor:
a) numeşte şi revocă conducerea Inspecţiei Judiciare;
b) primeşte anual raportul de evaluare şi activitate a Inspecţiei Judiciare;
c) formulează recomandări referitoare la activitatea lnspecţiei Judiciare;
d) înaintează Consiliului Superior al Magistraturii propuneri pentru organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare
e) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.
(3) Se înfiinţează Inspecţia Judiciară ca structură cu personalitate judirică, ce funcţionează la nivel naţional, ca structură unică, cu sediul în municipiul Bucureşti, prin reorganizarea Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii".