Duşa, la sărbătorirea Zilei NATO: România, membră în cea mai de succes alianţă din istoria omenirii

Ministrul Apărării, Mircea Duşă a amintit în discursul său faptul că anul trecut, România a sărbătorit 10 ani de când drapelul nostru naţional a fost arborat, pentru prima dată, la sediul central al NATO, alături de drapelele celorlalte state membre ale Alianţei, acest moment istoric fiind marcat, în fiecare an, în prima duminică a lunii aprilie, declarată Ziua NATO în România.

Duşa a afirmat că statutul de membru NATO al ţării noastre este ”cea mai importantă măsură de securitate pe care o are România, în contextul în care situaţia de securitate, în zonă, s-a schimbat foarte mult”.

”A fost primul mare obiectiv strategic al României, după anul 1989, obiectiv prin care militarii români, prin profesionalism şi dedicare, prin acţiuni ferme în teatrele de operaţii sau în ţară, prin modernizarea armatei, au contribuit în mod semnificativ. Iată că intrarea în cel de-al doilea deceniu al României ca ţară NATO ne găseşte într-o realitate geopolitică şi pe coordonate de securitate regională şi globală radical diferite”, a afirmat Duşa.

”NATO reprezintă o alianţă a valorilor democratice şi a solidarităţii între statele membre. România şi-a asumat cu seriozitate statutul de membru cu drepturi depline a celei mai de succes alianţe politico-militare din istoria omenirii”, a arătat ministrul Apărării, despre semnificaţia Zilei NATO.

Duşa a precizat că militarii români ”şi-au cucerit, cu arma în mână, respectul camarazilor din celelalte armate precum şi aprecierea liderilor militari şi politici, ai ţărilor aliate”, adăugând că a primit nenumărate felicitări pentru prestaţiile impecabile ale militarilor români în teatrele de operaţii din afara ţării.

”Avem oameni valoroşi, profesionişti, respectaţi, căliţi în teatre, care au cunoscut realităţile noilor condiţii de luptă din praful Afganistanului şi nisipul Irakului. Pentru contribuţia acestora, ţara noastră a ajuns să aibă un cuvânt important de spus la masa dezbaterilor, în Alianţă. Cu siguranţă, acest al doilea deceniu al NATO nu va fi uşor, dar România beneficiază de cele mai importante garanţii de securitate pe care le-a avut vreodată. Toţi suntem pentru unul şi fiecare este pentru toţi. Vedem aceasta în fiecare zi, cu fiecare măsură care este luată şi cu fiecare strategie care este implementată”, a mai declarat ministrul Apărării, cu ocazia Zilei NATO.

Mircea Duşa a amintit faptul că un prim pas în consolidarea posturii de apărare şi descurajare adoptat de Alianţa Nord-Atlantică la Summit-ul din Ţara Galilor, a fost adoptarea Planului pentru creşterea capacităţii operaţionale, România punând la dispoziţia Alianţei un comandament multinaţional de divizie şi găzduirea unei structuri multifuncţionale de integrare a forţelor NATO.

”Aceste structuri vor însemna o prezenţă vizibilă şi persistentă a NATO în România şi vor avea un rol cheie în asigurarea legăturii între forţele naţionale şi cele ale Alianţei, îndeplinind funcţii vitate de comandă şi control, în situaţia în care s-ar impune dizlocarea unor forţe de reacţie rapidă ale NATO. În acelaşi timp, ele confirmă statutul României de membru serios şi predictibil al Alianţei şi exprimă capacitatea Armatei române de a se adapta la noile provocări de securitate în regiune”, a afirmat ministrul Mircea Duşa.

El a adăugat că ”România este gata, oricând, să contribuie activ şi pragmatic la succesul Alianţei, în numele unui viitor mai sigur pentru cetăţenii noştri, al cetăţenilor statelor membre, care împărtăşesc ca şi noi aceleaşi valori democratice şi aspiraţii de libertate”.

Ministrul Apărării a felicitat, cu ocazia Zilei NATO, toţi militarii români, activi sau în rezervă, pentru contribuţia adusă la integrarea ţării noastre în comunitatea euro-atlantică şi a urat succes celor are vor primi misiuni în cadrul angajamentelor de securitate ale ţării noastre.

Mircea Duşa s-a referit în discurs şi la Summit-ul NATO din Ţara Galilor, de la sfârşitul anului 2014, când Alianţa Nord-Atlantică urma să facă tranziţia de la o postură activă, manifestată vreme de aproape zece ani, prin misiunea din Afganistan, care a reprezentat cea mai mare desfăşurare de forţe NATO, către un status care îşi dorea să pună mai mult accent pe cooperarea militară a Alianţei, prin pregătire şi antrenamente comune.

”Deşi evoluţia evenimentelor de securitate din zona Mării Negre nu a fost o surpriză în sine, o dată cu izbucnirea crizei din Ucraina, priorităţile Alianţei s-au schimbat în timp foarte scurt”, a declarat Duşa, arătând că s-au adoptat măsuri de readaptare a statelor membre la noua situaţie, în special în flancul estic, prin reconfigurarea unei noi măsuri strategice, asigurarea vitezei de reacţie şi constituirea unor structuri de comandă şi control, pentru prevenirea şi contracararea noilor ameninţări.

Aceste măsuri au fost incluse în cadrul Planului de acţiuni pentru creşterea capacităţii operaţionale a Alianţei Nord Atlantice, a mai spus Duşa, precizând că prioritatea numărul unu a MApN a fost ”restabilirea capacităţii operaţionale a armatei române, condiţia de bază pentru atingerea acestui obiectiv fiind creşterea alocaţiei bugetare pentru apărare”.

Mircea Duşa a menţionat faptul că anul 2014 a fost cel mai bun an bugetar pentru Armată, din 2008 până în prezent şi a adăugat că o importanţă deosebită a fost dată implementării parteneriatelor strategice, în special cel cu SUA, pe cele două dimensiuni importante ale sale: proiectul Scutului anti-rachetă de la Deveselu şi dezvoltarea centrului multimodal de tranzit de la Kogălniceanu.

Ministrul s-a referit şi la măsurile de pe ”flancul estic”, luate în contextul crizei din Ucraina, precizând că în momentul de faţă, ne aflăm în faza implementării acestor măsuri decise la Summit-ul NATO de la Newport, din Ţara Galilor precum şi a obiectivelor stabilite la ministeriala NATO din februarie, de la Bruxelles.

”Măsurile de reasigurare vizează în primul rând o prezenţă permanentă, prin rotaţie, a militarilor NATO pe flancul estic al Alianţei dar şi înfiinţarea comandamentelor”, a mai spus Duşa.

Ministrul Apărării a precizat că prin proiectul de lege de modificare a Legii 291, care permite acesul militarilor pe teritoriul României, se doreşte stabilirea cadrului juridic pentru aplicarea măsurilor stabilite în cadrul Summit-ului NATO din Ţara Galilor, precizând că aprobările pentru accesul militarilor străini pe teritoriul României şi înfiinţarea comandamentelor se vor da de Parlament, cum se întâmplă şi cu prevederile actualei legislaţii.

”Sunt măsuri juridice pe care trebuie să le luăm, în perioada următoare, pentru a creerea cadrului legislativ de aplicare a măsurilor stabilite la Summit-ul NATO din Ţara Galilor”, a mai spus Mircea Duşa.