Elena Băsescu îi scrie comisarului Oettinger despre "mascarada" lui Ponta legată de gazoduct

"Ca urmare a faptului că lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni, prima interconexiune de gaze naturale dintre România şi Republica Moldova, nu au început nici până în acest moment şi nici nu există o dată clară la care acest lucru ar urma să se întâmple, i-am trimis o scrisoare Comisarului european pentru Energie, Günther Oettinger, prin care l-am informat pe acesta despre «mascarada» regizată de ViVictor Pontan perioada 26 - 27 august 2013 căreia i-a căzut pradă chiar şi oficialul european", anunţă Elena Băsescu.

Ea menţionează că speranţa sa este ca atenţia pe care comisarul Oettinger o va acorda de acum înainte proiectului să genereze o reacţie din partea Guvernului de la Bucureşti în sensul îndeplinirii obligaţiilor asumate atât în faţa românilor, a basarabenilor, dar şi în faţa întregii Europe.

"Stimate domnule Comisar Günther Oettinger, Uniunea Europeană reprezintă un model în ceea ce priveşte transparenţa, iar Comisia Europeană, în calitatea sa de «gardian al tratatelor», are autoritatea de a aplica şi implementa acest principiu. Din acest motiv, mă văd nevoită să vă aduc la cunoştinţă o serie de elemente care vor demonstra faptul că, în data de 27 august 2013, aţi fost victima unei înşelătorii puse la cale de Premierul României, domnul Victor Ponta. Aţi participat alături de acesta şi de Premierul Republicii Moldova, domnul Iurie Leancă, la inaugurarea lucrărilor la gazoductul Iaşi-Ungheni, care ar urma să lege Republica Moldova de piaţa gazelor din Uniunea Europeană. În realitate însă, acest proiect nu este pus în aplicare, fiind doar o încercare a domnului Ponta de a simula, pe de o parte, o relaţie pozitivă şi constructivă cu Comisia Europeană, iar pe de altă parte, sprijinul pentru apropierea Republicii Moldova de dezideratul integrării în UE", îi scrie Elena Băsescu lui Gunther Oettinger.

Ea prezintă şi argumentele pe care se bazează acuzaţia s-a de "înşelătorie".

Elena Băsescu arată că şantierul de lângă Ungheni a fost prezentat ca având toate conductele, utilajele şi materialele de construcţie necesare demarării proiectului, însă în realitate, acestea fuseseră folosite cu o zi înainte la Rediu (judeţul Iaşi), în România, pentru inaugurarea şantierului din zona românească. "Au fost apoi transportate peste noapte în Republica Moldova. În acest moment, acestea nu se regăsesc în niciuna dintre cele două zone unde ar trebui să se lucreze. Practic, ceea ce aţi văzut dumneavoastră a fost parte a unei recuzite politice în cadrul unui show puternic mediatizat. Acest lucru a fost confirmat în două rânduri. Prima dată de mass media româneşti, care au arătat că, la numai două zile după inaugurare, şantierul de la Rediu fusese abandonat. A doua oară de o vizită a Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, care, în data de 20 septembrie 2013, a constatat că şantierul din partea românească a proiectului nu era funcţional", continuă Elena Băsescu.

Ea menţionează că lucrările la gazoduct nu au fost pornite nici până în acest moment, lucru recunoscut chiar de constructori şi uşor observabil în urma vizitei din 20 septembrie 2013 a şefului statului român la Rediu.

"Nu în ultimul rând, data de finalizare a lucrărilor este total diferită de cea anunţată de către Premierul Victor Ponta. Dacă acesta vorbea în 26 şi 27 august 2013 despre posibilitatea ca gazoductul de 43 kilometri să fie finalizat până la sfârşitul anului curent, noua dată avansată de constructori este aceea a sfârşitului lui martie 2014. Chiar dacă aceasta se încadrează în timpul presupus de proiectul avizat de Comisia Europeană, există indicii clare că nici acest termen limită asumat nu va fi respectat. Şi asta pentru simplul fapt că lucrările nu au început şi nici nu există o dată clară la care proiectul ar putea demara efectiv", mai arată europarlamentarul PDL.

Elena Băsescu mai scrie că "premierul socialist al României", Victor Ponta, continuă să minimalizeze şi să trateze cu o totală indiferenţă problematica gazoductului Iaşi-Ungheni, "dovedind o lipsă de transparenţă în ceea ce priveşte un proiect considerat vital deopotrivă pentru Republica Moldova, dar şi pentru România".

"Consider că acesta are o atitudine vădit nepotrivită pentru funcţia pe care o ocupă, dar şi pentru necesitatea şi obligativitatea unei corecte informări a opiniei publice - atât cea din România, cât şi cea din Republica Moldova. Domnule Comisar Günther Oettinger, dacă aceasta ar fi fost o problemă care să vizeze strict România şi Republica Moldova, cu siguranţă că ea ar fi putut să nu facă obiectul unei asemenea scrisori de informare. Cred însă că era absolut obligatoriu ca dumneavoastră să cunoaşteţi situaţia reală privind acest proiect pe care l-aţi girat. Pe de o parte, pentru că imaginea dumneavoastră a fost folosită de către Premierul Ponta într-o campanie de comunicare agresivă la nivelul presei româneşti. Pe de altă parte, avem de-a face cu un proiect care este finanţat în bună parte chiar de Uniunea Europeană. 7 milioane de euro din cele 28 de milioane necesare realizării gazoductului vin de la UE prin Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Ucraina-Republica Moldova", se mai arată în scrisoare.

Elena Băsescu îi adresează oficialul european rugămintea de a acorda "o atenţie sporită" acestei lucrări de investiţii.

"Sunt convinsă că o implicare mai activă în urmărirea derulării proiectului ar aduce după sine o responsabilizare mult mai mare a Guvernului de la Bucureşti şi, implicit, ar creşte şansele de realizare a gazoductului Iaşi-Ungheni. Este ocazia cea mai bună a Republicii Moldova de a nu mai fi 100% dependentă de gazele livrate de Federaţia Rusă", încheie Elena Băsescu.

Proiectul de construcţie a conductei de gaz are un buget de 26,49 milioane euro, din care 7 milioane euro reprezintă contribuţia financiară a Uniunii Europene.

Republica Moldova la ceremonia de inaugurare a gazoductului Iaşi-Ungheni, alături de premierul moldovean, Iurie Leancă, şi comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger.

Premierul Victor Ponta declara, în 31 august că finalizarea gazoductului Iaşi - Ungheni va avea loc în luna decembrie, răspunzând unei întrebări legate de faptul că şantierul respectiv ar fi abandonat şi că a dispărut conducta adusă la inaugurare.

"Astea sunt prostiile tipice, nu a dispărut nimic. Este licitaţie adjudecată de către una dintre cele mai bune firme, o firmă austriacă, au termen sfârşitul lui decembrie, până atunci. Eu înţeleg atacurile politice şi poveştile, eu vă spun că la sfârşitul lui decembrie veniţi cu mine să inaugurăm gazoductul", afirma atunci Ponta.

Preşedintele Traian Băsescu a inspectat, vineri, şantierul gazoductului din localitatea ieşeană Rediu, unde nu era niciun muncitor, ci doar un paznic, iar cu puţin timp înainte de sosirea preşedintelui în zonă ajunsese şi şeful de şantier, reprezentant al Transgaz.

Băsescu a spus că lucrările nu pot fi gata în decembrie, ci poate în februarie, adăugând că cei de la UE ştiu ce se întâmplă pe acest şantier şi nu pot fi minţiţi că se termină în decembrie.

"Poţi să faci spectacol de sunet şi lumini la Roşia Montană, să bagi nişte mineri în galerie turistică şi să-i scoţi şi rezolvi problema. Aici nu e turism, e geopolitică. Se uită o Europă întreagă la noi să vadă dacă suntem serioşi sau nu. La Bruxelles se ştie că a început lucrarea şi că din decembrie Moldova va fi în siguranţă. Nimeni nu pune problema că trebuie să ne sacrificăm noi şi să dăm gaze Republicii Moldova. România este interconectată cu Ungaria, putem aduce gaze şi din Norvegia, de oriunde, pe care le-ar plăti moldovenii. Să-i dăm drumul odată. Voi veni pe şantier când începem să săpăm", a declarat Băsescu.

El a mai spus că îi pare rău că Victor Ponta şi Iurie Leancă au luat parte la un "spectacol public" atunci când au participat la inaugurarea lucrărilor gazoductului.

Consorţiul care construieşte conducta de gaze Iaşi-Ungheni (Republica Moldova), format din companiile Habau PPS Pipeline Systems -Austria, Inspet şi IPM-Partners (România), susţine că va respecta termenul contractual pentru execuţia "firului principal" al conductei, stabilit pentru 20 decembrie 2013

"Lucrările de sudare la firul principal al conductei sunt prevăzute să înceapă în 2 octombrie 2013, dată la care devin libere de sarcini terenurile expropriate prin hotărâre de guvern. Până la data enunţată, se vor realiza lucrări de sudare a conductelor în organizările de şantier. Termenul angajat de 20 decembrie 2013 este cel contractual pentru execuţia firului principal al conductei şi toate activităţile şi acţiunile realizate şi prezentatate sunt de natură a suşţine acest termen şi angajamentul executantului", se arată într-un comunicat transmis de consorţiu.

Consorţiul consideră "injuste" comentariile şi reportajele de presă privind stagnarea lucrărilor.

Contractul pentru construcţia ţevii de gaz a fost semnat în 21 august între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi firmele membre ale consorţiului.

ANRM a transmis, vineri, un comunicat în care arată că până la 20 decembrie 2013 urmează să fie finalizat firul principal al conductei, aşa cum s-a angajat constructorul. Conducta are o lungime de 32,19 kilometri pe teritoriul României.

Potrivit ANRM, activităţile de expropriere au fost aprobate în 13 august, iar decizia de expropriere va fi emisă până în 2 octombrie. Contractul pentru execuţia lucrărilor pe teritoriul României a fost semnat în 21 august.

"În perioada 23 septembrie-2 octombrie asociaţia (consorţiul) va demara lucrările de construcţii-montaj pe terenuri libere de acces în lungime totală de 3,5 kilometri", se arată în comunicatul ANRM.

Cele trei firme arată că "o mică parte a materialului tubular" a fost disponibilă în stocuri la începerea proiectului, iar partea principală de ţeavă va fi livrată în intervalul 23-28 septembrie.