EXCLUSIV: Votul privind aderarea României la Schengen ar putea fi amânat

Potrivit surselor citate, preşedinţia poloneză poate din punct de vedere procedural să ceară organizarea unui "tur de masă" - procedeu prin care fiecare stat membru îşi exprimă opinia pe tema aderării celor două ţări la Spaţiul Schengen. Preşedinţia poloneză va face joi, acest lucru, au susţinut sursele citate.

În condiţiile în care cel puţin Olanda a anunţat explicit că se opune aderării celor două state la Schengen, atingerea unui consens - necesar luării unei decizii - va fi imposibilă la reuniunea JAI de joi.

În aceste condiţii, pentru a evita o decizie negativă, preşedinţia poloneză poate şi va cere ca subiectul să nu fie supus votului, ci să se limiteze la o dezbatere, au explicat aceleaşi surse.

Conform acestora, preşedinţia poloneză nu va risca un eventual vot negativ deoarece în acest caz s-ar pune problema reluării unei părţi semnificative a procedurii juridice cel puţin la nivelul Consiliului şi, posibil, şi al Parlamentului European.

Sursele citate au mai spus că, dacă joi nu va avea loc un vot, subiectul aderării va fi introdus pe ordinea de zi a viitorului Consiliu European, de la jumătatea lunii octombrie. Procedural, introducerea pe ordinea de zi se poate cere inclusiv în ziua Consiliului de către oricare dintre statele interesate - în acest caz România sau Bulgaria - sau de preşedinţia poloneză.

Discuţiile în Consiliul European nu se vor încheia cu o decizie formală, ci vor constitui doar o dezbatere politică profundă, în vederea găsirii consensului necesar. Pe această bază, preşedinţia poloneză poate decide reintroducerea pe agenda unui viitor Consiliu JAI a chestiunii aderării la Schengen, în vederea formalizării consensului.

Miniştrii de Interne din UE discută, joi, la Bruxelles despre aderarea României şi Bulgariei la Schengen, fiind anticipată o decizie de respingere după ce Guvernul olandez a anunţat că îşi va utiliza dreptul de veto în această chestiune.

De fapt, Consiliul JAI ia în discuţie, joi, varianta de compromis - aceea a aderării în trepte a României şi Bulgariei la Schengen.

Cel mai probabil, consensul - necesar în acest caz pentru adoptarea unei decizii - nu va fi obţinut. Guvernul olandez a anunţat, la 16 septembrie, că se va opune chiar şi aderării parţiale a României şi Bulgariei la Schengen. "În numele Olandei, vom spune «nu» la reuniunea prevăzută săptămâna viitoare la Bruxelles", a explicat, la acea dată, o purtătoare de cuvânt a Guvernului olandez.

Surse europene au anunţat că şi Finlanda va exprima o opinie negativă. Helsinki nu a anunţat oficial luarea unei decizii în acest sens însă confirmarea viitorului vot negativ a venit de la însuşi ministrul de Externe Teodor Baconschi. "Am avut o discuţie cu ministrul olandez de Externe şi cu ministrul finlandez. Dar nu dau mari detalii, pentru că poziţia lor este cunoscută: se vor opune (n.red. în Consiliul JAI, n.red). Trebuie găsită o strategie de ieşire din acest impas care este în primul rând comunitar", a explicat marţi ministrul Baconschi pentru MEDIAFAX.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri seară, la TVR, că, dacă Olanda îşi menţine poziţia la Consiliul JAI de joi, speră ca subiectul să se afle pe ordinea de zi a Consiliului din octombrie la care participă şefii de stat şi guvern, "pentru că nu putem lăsa arbitrarul să funcţioneze".

"Vom vedea mâine. Eu sper ca, în cazul în care Olanda îşi menţine poziţia mâine (joi - n.r.) să avem subiectul pe ordinea de zi în Consiliul din octombrie, la care participă şefii de stat şi de guvern, pentru că nu putem lăsa arbitrarul să funcţioneze. Guvernul olandez este într-o situaţie dificilă, este susţinut din parlament de o grupare de extremă-dreaptă, antieuropeană şi antiimigraţie, iar problemele interne ale unei ţări, fie ea şi un contributor la bugetul Uniunii, cum este Olanda, nu pot să afecteze nici solidaritatea, nici evoluţia către integrare a statelor care au îndeplinit condiţiile", a declarat Traian Băsescu.

El a fost întrebat despre posibilitatea ca, la Consiliul JAI de joi, să nu existe o decizie în ceea ce priveşte intrarea României în spaţiul Schengen.

"Noi am îndeplinit condiţiile de aderare la spaţiul Schengen. Sigur, avem probleme, cu justiţia, cu frontiera, cu multe, ne zbatem să le rezolvăm, dar acestea sunt în partea politică şi nu în criteriile tehnice de aderare la spaţiul Schengen. Sigur, te poţi aştepta la un guvern susţinut de o fracţiune extremistă, de extremă-dreaptă, antieuropeană să aibă şi astfel de poziţii, dar guvernul olandez trebuie să înţelegă că nu poate fi sacrificată politica de consolidare a UE de dragul unor extremişti", a mai spus şeful statului.