Freedom House: România continuă să aibă probleme în privinţa independenţei justiţiei şi a presei

Raportul evaluează situaţia din perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2014.

Cu un indice de 3,46 pe o scară de la 1 la 7, în care 1 reprezintă cel mai mare progres democratic, iar 7 cel mai scăzut, România se clasează pe locul 10 în acest raport, fiind devansată de Ungaria (3,18, locul 8) sau Bulgaria (3,29, locul 9). Singura ţară membră a Uniunii Europene care se clasează în spatele României este Croaţia, cu un indice de 3,68 (locul 11).

În raport este menţionat că din 1989 România a făcut paşi impresionanţi în înfiinţarea unor instituţii politice şi economice responsabile şi a unei societăţi civile libere. Cu toate acestea, unii piloni ai guvernanţei democratice, între care independenţa justiţiei şi a presei, rămân slabi, subliniază raportul. Guvernanţa la nivel naţional a fost partizană şi deseori instabilă, iar corupţia politică este prevalentă.

În pofida unor îmbunătăţiri la nivel economic, populaţia este nemulţumită de Guvern şi de înclinaţia acestuia de a guverna prin ordonanţe de urgenţă, prin care ocoleşte procesul de consultare. Criticii au văzut sprijinul Guvernului pentru unele legi controversate drept o încercare de a ajuta politicienii corupţi. O propunere care a atras criticile ar fi oferit parlamentarilor imunitate în cazul urmăririi judiciare pentru corupţie. O altă propunere ar putea incrimina investigaţiile jurnalistice.

Cu toate acestea, instituţiile care se ocupă de combatarea corupţiei au avut un an cu un succes remarcabil, în condiţiile în care Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a pus sub acuzare mai mulţi miniştri în scandaluri de corupţie şi trafic de influenţă din patru guverne succesive, se mai arată în raportul Freedom House. În acelaşi document se precizează că au fost pronunţate decizii de condamnare în numeroase cazuri care au trenat ani la rând, inclusiv în cazul mogulului media Dan Voiculescu şi într-un dosar de spălare de bani în care au fost implicaţi opt foşti fotbalişti şi proprietari de cluburi de fotbal.

Ruperea coaliţiei între dreapta şi stânga în februarie 2014 a generat instabilitate politică şi a condus la o pierdere a legitimităţii Guvernului lui Victor Ponta, care a reuşit totuşi să îşi menţină majoritatea parlamentară. Câteva partide noi şi alianţe formate în timpul verii, şi atât Partidul Social Democrat (PSD) şi Partidul Naţional Liberal (PNL) au lucrat pentru a-şi asigura victoria în alegerile prezidenţiale. Noua coaliţie a continuat să conducă în cea mai mare parte prin ordonanţe de urgenţă. Astfel, indicele României pentru guvernanţa democratică la nivel naţional a rămas neschimbat la 3,75, se mai arată în raport.

Freedom House mai arată că în 2014 au avut loc două scrutine electorale - românii şi-au votat reprezentanţii în Parlamentul European, în luna mai, şi şi-au ales un nou preşedinte, în noiembrie, iar restricţiile birocratice la votul din diaspora în alegerile prezidenţiale au generat îndoieli cu privire la imparţialitatea Guvernului Ponta şi hotărârea sa de a organiza alegeri libere şi corecte. Din cauza abuzului de resurse administrative în timpul campaniei electorale şi a proastei organizări a votului în diaspora, indicele României pentru procesul electoral a scăzut de la 3 la 3,25.

Lipsa de fonduri şi capacitate instituţională continuă să ridice probleme pentru sectorul non-profit. O nouă lege privind voluntariatul adoptată în luna mai nu va schimba situaţia în mod semnificativ, notează Freedom House, apreciind că organizaţiile neguvernamentale au influenţat agenda publică în câteva probleme importante, prin proteste şi mijloace informale mai degrabă decât prin canale insituţionale, în timp ce mecanismul de consultare rămâne ineficient. Indicele României pentru societatea civilă a rămas neschimbat la 2,50.

Conform sursei citate, situaţia economică precară a continuat să predomine asupra independenţei presei, iar Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) era în pericol să nu îşi îndeplinească misiunea din cauza lipsei de cvorum în mijlocul campaniei prezidenţiale. Politicienii au încercat să restricţioneze libertatea presei încercând să incrimineze calomnia şi dezvăluirea de informaţii legate de anchetele penale. Presa încă se finanţează din surse netransparente, inclusiv companii offshore şi publicitate de stat. Indicele României pentru independenţa presei rămâne neschimbat la 4,25.

În raportul Freedom House Naţiuni în Tranziţie pe 2015 se mai arată că printr-o ordonanţă de urgenţă din luna august a anului trecut a fost suspendată legea privind statutul aleşilor locali şi s-a permis schimbarea oficială a afilierii politice în 45 de zile, fără pierderea mandatului. Guvernul a declarat că a vrut să rezolve un impas apărut la nivel local după destrămarea, în februarie 2014, a Uniunii Social Liberale (USL). Criticii susţin că adevăratul scop al Guvernului a fost să controleze aleşii locali înaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie. Indicele României pentru guvernanţa democratică la nivel local a rămas astfel neschimbat la 3.

În pofida unui număr impresionant de condamnări pentru corupţie în 2013 şi 2014, justiţia în sine nu este în totalitate neatinsă de acest fenomen, judecători condamnaţi pentru corupţie continuând să primească pensii mari, se mai menţionează în raport, precizându-se că o nouă lege adoptată în iulie ar putea însă pune capăt acestei practici. Luptele de putere din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au dezvăluit influenţa semnificativă a politicienilor asupra sistemului de justiţie. Indicele României pentru cadrul şi independenţa justiţiei rămâne neschimbat la 3,75.

Potrivit raportului, anul 2014 a fost cel mai de succes pentru Direcţia Naţională Anticorupţie. Raportul notează condamnarea unui oligarh media cunoscut pentru opoziţia sa faţă de eforturile anticorupţie. Anchetatorii DNA au adus în atenţia opiniei publice şi mari scandaluri de corupţie, dezvăluind o reţea de trafic de influenţă care a operat în patru guverne succesive.

Autorii raportului arată însă că impactul social al punerilor sub acuzare este încă limitat din cauza unei implicări active a politicienilor pentru obstrucţionarea justiţiei. Indicele României pentru corupţie s-a îmbunătăţit de la 4 la 3,75.

În urma alegerii lui Klaus Iohannis, o figură relativ nouă în politica naţională, România ar urma să intre într-o perioadă de transformări politice intense, anticipează raportul în previziunile sale pentru 2015. Partidele politice mari, începând cu PSD, aflat la guvernare, sunt ameninţate cu distrugerea prin dosarele penale în justiţie, pe care unii le compară cu operaţiunea Mani Pulite din Italia. Noi lideri precum Klaus Iohannis ar putea să apară în viitor pentru că vechea elită a fost compromisă. Aceasta nu va duce în mod necesar la conflicte politice între partide, ci mai degrabă va face loc unei perioade de reconstrucţie şi reformulare a alianţelor de care este nevoie pentru alegerile legislative din 2016, conchide raportul Freedom House.