Frunda: Nu sunt adversarul ANI, ci al autorităţilor folosite ca instrumente de presiune politică

Senatorul UDMR a declarat că varianta adoptată, marţi, de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor ar aduce "mari deservicii României", criticând "reînfiinţarea comisiilor speciale de cercetare a averilor de pe lângă curţile de apel".

"Dacă am accepta această formă, am face cel mai mare deserviciu tuturor, pentru că, dacă legea ar rămâne cu aceste comisii (de cercetare a averilor,
de pe lângă curţile de apel - n.r.), oricine va ajunge în faţa comisiilor va ridica excepţia de neconstituţionalitate. Se va ajunge din nou, după un timp, la CC, care în mod evident şi fără argumente contra va stabili că aceste comisii sunt neconstituţionale", a subliniat Frunda.

El a mai spus că, mai mult decât atât, s-ar putea ca "un anumit număr de deputaţi şi senatori să atace legea, pentru că ei au în continuare acest drept, să atace forma finală a legii, care va prevedea existenţa acestor comisii de cercetare a averilor la CC".

"Iar rezultatul va fi acelaşi: ar însemna să rămânem fără legea de funcţionare a ANI, pentru un lung timp. Resping, refuz categoric susţinerile unora că aş fi adversarul ANI. Eu sunt preşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului şi, atât timp cât voi fi acolo, voi încerca să respect drepturile omului şi să fiu împotriva înfiinţării unor instituţii, unor autorităţi ale statului, care să poată fi folosite ca instrumente de presiune politică nu numai împotriva oamenilor politici, ci a tuturor cetăţenilor acestei ţări", a precizat senatorul UDMR.

El a explicat că "sub incidenţa legii ANI cad peste un million patru sute de mii de cetăţeni români" nefiind vorba doar despre deputaţi şi senatori. "A permite ca anumite comisii de pe lângă Curţile de Apel să invite, să-i cheme, să-i oblige să se prezinte funcţionarii acestei ţări şi familiile lor să dovedească cu bonuri sau cu acte de unde şi-au cumpărat un frigider sau un televizor, iar în cazul în care nu pot face acest lucru, să poţi să-i confişti averea, acest lucru nu-l voi accepta niciodată", a precizat senatorul Uniunii.

Pe de altă parte, Frunda a subliniat că, prin această lege, România riscă să se întoarcă în timp, în anii '60-'70, când erau confiscate averile.

"Să nu-mi spună nimeni că nu se poate întâmpla în România anului 2010 ceea ce s-a întâmplat în anii '60-'70, când averile oamenilor au fost confiscate, pentru că nu cred. Asemenea comisii inventate vor încerca să-şi dovedească necesitatea şi se va ajunge la nerespectarea drepturilor omului", a conchis senatorul UDMR.

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, cu unanimitate de voturi, forma proiectului legii ANI care va intra în dezbaterea plenului, în sesiunea extraordinară din 16 august, în actul normativ fiind reintroduse prevederile respinse anterior de către Senat.

Preşedintele Comisiei juridice a Camerei, deputatul PDL Daniel Buda, a declarat după şedinţă că, practic, textul rezultat reprezintă vechea formă a Legii ANI, care a fost trimisă de la Cameră la Senat.

"S-a revenit la vechea formă a legii, care a fost trimisă de la Cameră la Senat. S-au reintrodus comisile de anchetă de pe lângă Curţile de Apel, s-a prevăzut un singur formular al declaraţiei de avere, care, în forma în care va fi afişat pe site - cu datele de identificare blurate - va respecta decziia Curţii", a spus Buda.

Potrivit preşedintelui Comisiei juridice, formularul declaraţiei de avere va conţine date legate de bijuterii, conturi, case, singurul lucru care nu va apărea fiind adresa imobilelor.

La şedinţa comisiei a fost prezent, pentru prima parte a dezbaterilor, şi premierul Emil Boc, care a declarat că Guvernul susţine forma actului normativ adoptat de către Camera Deputaţilor şi a solicitat deputaţilor reintroducerea în lege a prevederilor respinse de Senat.

Comisia juridică a Camerei a stabilit reintroducerea în Legea ANI a termenului de trei ani în care Agenţia poate face verificări, precum şi reintroducerea prevederii referitoare la o singură declaraţie de avere, aşa cum a solicitat, în punctul său de vedere, susţinut în faţa Comisiei, premierul Emil Boc.

De asemenea, deputaţii din comisie au decis să instituie obligativitatea de a-şi depune şi publica declaraţiile de avere pentru liderii de sindicat şi membrii CES, asemenea parlamentarilor, primarilor şi celorlalte categorii supuse acestei prevederi.

Curtea Constituţională a decis, în 19 iulie, că este neconstituţională legea adoptată de Parlament privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.