Gândul: Nuland, nedumerită că românii nu ies în stradă pentru justiţie

După întrevederea cu ministrul Titus Corlăţean, oficialul american a discutat, la Ambasada Statelor Unite din Bucureşti, cu reprezentanţi ai mai multor ONG-uri care urmăresc activitatea Justiţiei şi a instituţiilor politice.

De pe lista celor reprezentaţi la întâlnire au fost însă omise organizaţii apropiate trustului de presă al lui Dan Voiculescu, notează Gândul.

În ultimul moment, Victoria Nuland a cerut însă o fotografie cu cei prezenţi, urmând ca Ambasada să o facă publică. "Ea şi-a dorit acest lucru. Mesajul este acela că a vrut să dea un semnal clar: eu sprijin un anumit gen de presă şi o orientare clară spre Vest a unor ONG-uri. De aceea n-a venit Gâdea (Mihai Gâdea, directorul Antena 3 - n.r.) la pus întrebări. Iar organizaţiile chemate sunt cele care au avut poziţii corecte din punct de vedere al lucrurilor care s-au întâmplat pe zona lor de activitate", a comentat, pentru Gândul, directorul Institutului pentru Politici Publice (IPP), Adrian Moraru, unul dintre cei prezenţi la discuţie.

Potrivit Gândul, în cele aproximativ 60 de minute cât a durat întâlnirea, reprezentanţii societăţii civile şi-au pus pe masă temerile şi îngrijorările şi i-au descris Victoriei Nuland, unul din cei mai influenţi diplomaţi americani, "metoda" pe care politicienii o aplică în România la fiecare derapaj care stârneşte reacţii externe. "Preocuparea era legată de respectarea statului de drept, de modul în care se adoptă legi în România, legi legate de anticorupţie, dar şi de mediul de business, în condiţiile în care, oricum, cele două domenii se întretaie. Noi am explicat că aceste lucruri (precum episodul din 'marţea neagră' a Parlamentului, n.red.) se întâmplă cu o frecvenţă mare şi îngrijorătoare. Mesajul a fost acela că, după ce te calcă cu autobuzul şi Ambadasa iese şi îi atenţionează, ei nu fac alteva decât să cobooare şi să se uite care din noi mai e viu sub roţi. Există deja o metodă", a mai spus Adrian Moraru.

Victoria Nuland nu a făcut foarte multe comentarii, însă a constatat că şi după tentativele de modificare a Codului Penal, ca şi în timpul crizei politice din 2012 când Departamentul de Stat l-a trimis pe predecesorul său, Philip Gordon, la Bucureşti, "răul e făcut". "Spunea şi ea că răul, ca şi în 2012, e făcut, chiar dacă are acum asigurări din partea Guvernului. Şi ambasada, dar şi ea, competenţa maximă a Departamentului de Stat pentru Europa, erau foarte clar informate în legătură cu tot ce s-a întâmplat ăn România, aveau toate detaliile. Semnalul nostru a fost că e o îngrijorare că nu există o responsabilitate politică - mă refer, şi e punctul meu personal de vedere, la atitudinea generală a politicienilor, nu doar la USL - faţă de statul de drept şi că sunt dispuşi să ajungă să facă orice dacă este vorba de propriile afaceri sau de riscul de a ajunge la puşcărie", a explicat directorul IPP, citat de Gândul.

Una dintre nedumeririle oficialului american a fost aceea că românii, deşi au dovedit că pot ieşi în stradă să-şi apere convingerile, nu se mobilizează la fel când vine vorba de corupţie, de justiţie. Aşa s-a ajus, de altfel, susţine Adrian Moraru, la discuţia despre dependenţa şi "acapararea" presei din România. "O altă îngrijorare menţionată a fost cea legată de starea presei în România şi de acapararea acesteia. S-a interesat de modul cum e controlată presa în România. Discuţia a pornit de la întrebarea de ce oamenii nu reacţionează la corupţie şi la derapaje, iar răspunsul nostru a mers către lipsa informării sau, mai exact, către tipul de informare care se practică în trusturile de presă", a mai arătat directorul IPP.

Cu prilejul aceleiaşi întâlniri, au fost făcute referiri şi la mecanismele europene de apărare a statului de drept, care au funcţionat în 2012. Aici, notează Gândul, reprezentanţii ONG au fost mai degrabă critici la adresa inacţiunii, de această dată, din partea Bruxelles-ului. "S-a discutat şi de ce tipuri de mecanisme de balansare a unor măsuri pot fi găsite, ce poate face Europa pentru noi şi de ce face sau, mai exact, nu face", spune Moraru.

Potrivit Gândul, "lista scurtă" a celor care au fost invitaţi la Ambasada SUA a scandalizat ONG-urile lăsate deoparte. Directorul IPP spune că explicaţia pentru asta ar trebui căutată în domeniul în care activează fiecare organizaţie, dar şi în simboluri, Nuland fiind unul dintre cei mai buni comunicatori din diplomaţia americană. "Diplomaţia este despre simboluri şi despre gesturi. Să nu uităm, în decembrie, în Ucraina, doamna Nuland s-a dus pe Maidan şi le-a dat biscuiţi demonstranţilor. Iniţial, s-a spus că întâlnirea va fi confidenţială şi să păstrăm discreţia. Astăzi, ni s-a spus că se va face public acest lucru şi a fost făcută chiar şi o poză. Mesajul este acela că a vrut să dea un semnal clar: eu sprijin un anumit gen de presă şi o orientare clară spre Vest a unor ONG-uri", a explicat directorul IPP.

În acelaşi context, Moraru admite că există numeroşi nemulţumiţi din zona societăţii civile. "Alte organizaţii, care au zgâriat uşa Ambasadei, trebuie să înţeleagă că s-a întâmplat să fie o chestiune legată de corupţie, de incompatibilităţi, de Parlament. Dacă era o problemă legată de minorităţi, ar fi fost chemate organizaţiile care se ocupă de romi, de maghiari. Nu înseseamnă că numai aceste ONG sunt agreate se SUA", consideră el.

Gândul mai relatează, tot despre vizita Victoriei Nuland la Bucureşti, că aceasta, vineri, la o oră după aterizarea pe aeroportul Otopeni, s-a oprit la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru a discuta cu şefa instituţiei, Laura Codruţa Kovesi, timp de 30 de minute.

Cu procurorul general, Tiberiu Niţu, nu a existat însă o discuţie similară. Spre deosebire de întâlnirile cu preşedintele Traian Băsescu şi cu ministrul de Externe Titus Corlăţean, anunţate oficial de Preşedinţie şi de MAE, cea cu şefii DNA s-a desfăşurat într-o discreţie totală, mai notează jurnaliştii de la Gândul.