Ghiţă le-a trimis parlamentarilor o scrisoare prin care cere declararea unui conflict constituţional

Ghiţă le-a trimis colegilor săi parlamentari o scrisoare prin care anunţă că procurorii DNA - Serviciul Teritorial Ploieşti i-au impus interdicţiile de a-şi exercita atribuţiile de parlamentar şi de a părăsi Ploieştiul, oraş unde îşi are reşedinţa, el solicitând declararea unui conflict constituţional.

”Decizia mi se pare extrem de gravă, neconstituţională şi cu potenţiale repercusiuni asupra democraţiei în România. Consider că Parlamentul şi Comisia Juridică trebuie să reacţioneze urgent în vederea limitării unui astfel de abuz. Sunt dispus să înaintez Biroului Permanent şi Comisiei Juridice orice documente relevante. Totodată, solicit declararea unui conflict între puterile statului care să fie soluţionat de către Curtea Constituţională”, se arată în scrisoarea trimisă de Ghiţă Camerei Deputaţilor şi făcută publică de secretarul Biroului Permanent al Camerei deputaţilor, Niculae Mircovici.

Ghiţă le atrage atenţia colegilor săi parlamentari că lipsa unei reacţii poate duce la măsuri ale procurorilor care ”să schimbe configuraţii politice” şi susţine că se va adresa procurorului general al României, ministrului Justiţiei şi procurorului ierarhic superior procurorului de la DNA Ploieşti care i-a dispus interdicţia de a-şi exercita atribuţiile de parlamentar.

”Lipsa unei reacţii acum va permite unui reprezentant al Parchetului să dispună într-o zi măsuri asupra unui număr atât de mare de parlamentari încât să modifice majorităţi şi să schimbe configuraţii politice. Aştept un răspuns cât mai rapid în faţa unui evident atac la valorile democratice ale statului. Menţionez că intenţionez sesizarea procurorului general al României şi a ministrului Justiţiei precum şi a procurorului ierarhic superior. Metoda aleasă de acest procuror pentru a opri un parlamentar să-şi desfăşoare activitatea în calitate de deputat a fost modificarea măsurii de control judiciar anterioare pe care o respectasem. Această metodă de acţiune a procurorului nu-mi mai permite să mă adresez justiţiei, respectiv Înaltei Curţi în cazul meu. Singura posibilitate este să fac o cerere procurorului ierarhic superior. Vă rog să analizaţi cu atenţie şi celeritate situaţia mea şi să conştientizaţi faptul că vă scriu aceste lucruri pentru că eu cred cu tărie că România nu se poate întoarce la practicile nedemocratice în care Securitatea şi procuratura dominau societatea”, precizează Sebastian Ghiță în scrisoarea trimisă la Parlament.

Secretarul general al Camerei Deputaţilor a precizat că Biroul Permanent a trimis ”cu celeritate” scrisoarea lui Sebastian Ghiţă către Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, care are la dispoziţie o săptămână ”pentru a cerceta acest lucru şi pentru a rezolva”.

Sebastian Ghiţă, aflat sub control judiciar în dosarul lui Iulian Herţanu, a venit, miercuri, la 9.30, la DNA Ploieşti, el declarând la ieşire că împotriva sa a fost luată o nouă măsură, de a nu părăsi Ploieştiul, el susţinând că această decizie a fost luată probabil pentru a fi umilit şi că abuzurile asupra cetăţenilor nu pot fi tolerate.

Sebastian Ghiţă a spus că o parte din dosarul său se referă la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014 şi că are interdicţia de a vorbi cu premierul Victor Ponta, el susţinând că este un dosar politic care vizează "dărâmarea acestui guvern".

Sebastian Ghiţă a mai susţinut că a primit şi interdicţia de a-şi exercita mandatul de deputat şi că toate aceste măsuri sunt abuzive şi înalcă drepturile cetăţeanului.

Tot miercuri, la DNA Ploieşti a venit şi soacra lui Vlad Moisescu, Flavia Ciocodei, care a fost audiată mai mult de trei ore.

De asemenea, la sediul direcţiei s-au prezentat şi primarul Sectorului 1 al Capitalei, Andrei Chiliman, fostul trezorier al PNL Vlad Moisescu, consiliera personală a edilului, Ioana Costescu, şi consilierul local din Sectorul 1 Ion Brad.

Potrivit unor surse judiciare, cei patru au venit la DNA Ploieşti pentru a aduce documentele cerute de anchetatori după ce a fost pus sechestru pe bunurile lor.

În cursul dimineţii, Andrei Chiliman a fost şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care judecă contestaţia formulată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după ce tot instanţa supremă a decis, în 19 iunie, ca primarul suspendat al Sectorului 1, consiliera acestuia, Ioana Costescu, fostul trezorier al PNL Vlad Moisescu şi consilierul local al Sectorului 1 Ion Brad să fie cercetaţi sub control judiciar.

Primarul Andrei Chiliman a venit la DNA Ploieşti şi luni, când procurorii au dispus punerea sechestrului până la concurenţa sumei de trei miliarde de lei pe bunurile edilului şi pe ale celorlalţi trei inculpaţi din dosarul privind atribuirea preferenţială de lucrări unor firme de la care primeau "comisioane" de 10% din valoarea contractelor încheiate.

Fostul trezorier al PNL Vlad Moisescu afirma, luni după-amiază, la ieşirea de la DNA Ploieşti, că procurorii au pus sechestru pe bunuri în valoare de trei miliarde de lei in dosarul în care este cercetat alături de primarul Sectorului 1 al Capitalei, Andrei Chiliman, de consiliera acestuia, Ioana Costescu, şi de consilierul local Ion Brad.

În urma percheziţiilor făcute la locuinţa fostului trezorier al PNL, procurorii anticorupţie ar fi descoperit un contract de împrumut încheiat în 2009 între soacra lui Vlad Moisescu, Flavia Ciocodei, şi soţia acestuia. Concret, soacra şi-ar fi împrumutat fiica cu suma de trei miliarde de lei (aproximativ 670 de milioane de euro).

În privinţa documentului găsit de către procurori prin care soacra sa îşi împrumuta fiica cu suma de 670 de milioane de euro, Vlad Moisescu a spus că acel document nu are nicio legătură cu Primăria Sectorului 1.

"Este un act sub semnătură privată, care nu a avut niciun fel de consecinţă, dar, cel mai important, nu are nicio legătură cu Primăria Sectorului 1", spunea Moisescu.

Acesta declara că suma de 670 de milioane de euro care apare în actul de împrumut dintre soacra şi soţia sa nu este cea reală şi că în acel document este vorba despre "o eroare materială de denominare" făcută de "cel care a întocmit actul".

Vlad Moisescu, fostul trezorier al PNL, şi Ioana Costescu, consilierul personal al primarului Andrei Chiliman, sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de influenţă, iar Andrei Chiliman şi consilierul local din Sectorul 1 Ion Brad, de constituirea a unui grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă într-un dosar privind atribuirea preferenţială de lucrări unor firme de la care primeau "comisioane" de 10% din valoarea contractelor încheiate.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, vineri noapte, ca Andrei Chiliman, Vlad Moisescu, Ioana Costescu şi Ion Brad să fie cercetaţi în libertate, sub control judiciar, în acest dosar.

Anchetatorii susţin că Vlad Moisescu ar fi constituit un grup infracţional încă din 2004, din care au făcut parte Ioana Costescu, Andrei Chiliman şi Ion Brad, urmărind "comiterea unor fapte de corupţie care să genereze obţinerea unor comisioane cuprinse între 10 şi 15% din valoarea lucrărilor atribuite pe criterii clientelare de la agenţii economici favorizaţi în câştigarea procedurilor de achiziţie publică şi pe parcursul derulării contractelor încheiate cu Primăria Sectorului 1".

Potrivit unor documente ale anchetatorilor, obţinute de MEDIAFAX, Vlad Moisescu ar fi fost creierul acestui mod de operare, iar Ioana Costescu, care îi respecta cu stricteţe "ordinele", le impunea funcţionarilor Primăriei Sectorului 1 şi controla modul în care aceştia le execută, motiv pentru care "toţi funcţionarii primăriei o ştiau de frică". Totodată, Ioana Costescu ar fi reprezentat interfaţa lui Moisescu în relaţiile cu reprezentanţii firmelor care aveau contracte cu Primăria şi care trebuiau să remită cei 10-15% ceruţi din banii încasaţi din contractele atribuite ilegal.

Anchetatorii explică şi modul de operare al grupării, arătând că principalii acţionari sau reprezentanţi ai firmelor importante erau contactaţi personal de Moisescu şi de Costescu, care le pretindeau colaborarea cu primarul Chiliman şi cu directorii serviciilor de investiţii şi achiziţii, respectiv Robert Grigorescu, Eugen Milea, Bogdan Piţigoi, Răzvan Munteanu, Ciprian Ghioacă şi o altă persoană, decedată între timp, spunând că trebuie să plătească acel "comision" impus de aceştia.

În cazul în care o firmă ar fi refuzat să plătească mita, respectiv "comisionul" impus de gruparea lui Moisescu, respectiva firmă nu ar mai fi câştigat niciodată vreo procedură de achiziţie publică în Sectorul 1. Mai mult, în anumite cazuri s-ar fi ajuns şi la ameninţări la adresa reprezentanţilor firmelor care ar fi refuzat să "cotizeze", se arată în documentele anchetatorilor.

Banii primiţi de la reprezentanţii firmelor cărora li se atribuiau preferenţial contractele ar fi fost împărţiţi, 30% ajungând la primarul Chiliman, câte 15% la Moisescu, Costescu şi Brad, 10% la PNL Sector 1, iar diferenţa de 15% ar fi fost folosită pentru diverse cheltuieli legate de remunerarea suplimentară a funcţionarilor care au sprijinit, în diferite modalităţi, la derularea activităţilor ilicite.

Procurorii DNA au precizat, în documentele citate, că grupul infracţional ar fi obţinut de la reprezentanţii firmelor Romair Consulting şi Straco, care au primit contracte privind reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe din Sectorul 1, dar şi lucrări de asfaltare a unor străzi, sumele de 300.000 de lei, respectiv 38.481.488 de lei, reprezentând un procent de 10% din plăţile făcute de Primăria Sectorului 1, în baza contractelor încheiate.

Plata "comisionului" se făcea foarte discret, de regulă fiind acceptate doar predările de bani în numerar, în locurile stabilite de către Vlad Moisescu, printre care ar fi fost şi sediul PNL Sector 1 din Bulevardul Bălcescu, banii fiind preluaţi direct de Moisescu, susţin anchetatorii.

Potrivit documentelor procurorilor, Vlad Moisescu ar fi solicitat, în cazul firmei Romprest, ca parte din procentul de 10-15% stabilit pentru încheierea contractului să fie plătită prin achitarea contravalorii unor servicii de publicitate către B1 TV şi România TV.