Video Gitenstein: Corupţia e o problemă aici; uneori Guvernul pare lent în a lua decizii sau opac

Rep.: Mi-aţi spus de investitori care doresc să vină în România. Îmi puteţi spune şi despre investitori care doresc să se retragă din România în acest an din cauza crizei?

M.G.: Nu am văzut aşa ceva. Dar am văzut în schimb companii care amână decizia de extindere din acest motiv. Ceea ce este cam acelaşi lucru pentru că dacă nu se extind sau dacă reduc numărul de locuri de muncă nu ar fi bine pentru România.

Rep.: Puteţi oferi nume?

M.G.: Nu am să dau nume pentru că sper să nu se întâmple. Şi, în plus, nu au luat încă o decizie fermă. Aşteaptă să vadă ce se va întâmpla. Cred că decizia de săptămâna trecută despre modul în care să se răspundă cerinţelor FMI a fost una benefică pentru că a fost o decizie de a nu creşte taxele, ceea ce ar fi afectat companiile.

Rep.: Credeţi că măsurile sociale de tăiere a salariilor cu 25% şi a pensiilor cu 15% sunt cele mai bune măsuri?

M.G.: Sunt nişte soluţii mai bune decât oricare alte soluţii pe care le-am auzit. Problema este că aproape toate partidele politice au fost implicate fie în deciziile politice care au dus la creşterea deficitului bugetar, fie în deciziile de a împrumuta bani în condiţii foarte clar stabilite. Toate partidele au ştiut foarte bine care vor fi consecinţele deciziei lor. Odată ce li s-a spus că trebuie menţinut deficitul sub un anumit procent din PIB, singurele soluţii erau fie tăierea unor cheltuieli, fie creşterea taxelor. Creşterea impozitelor nu este o soluţie. Cred că Mugur Isărescu a avut dreptate: în mijlocul recesiunii nu creşti taxele. Noi nu facem aşa ceva în Statele Unite şi cred că nici aici nu ar trebui luate astfel de decizii. Deci ce altă soluţie exista? (...) Aveţi nevoie de o nouă tranşă de bani pentru a vă susţine economia. Sincer, nu era altă opţiune.

Rep.: Înţeleg din ceea ce spuneţi că practic creşterea taxelor ar descuraja companiile care vor să investească aici.

M.G.: Da. Şi de asemenea ar împiedica creşterea economică. Adică, ştiţi, cea mai sigură cale de a îmbunătăţi situaţia populaţiei este să angajezi un număr mai mare de oameni şi să le creşti salariile. Iar acest lucru trebuie să se întâmple în primul rând în sectorul privat. Aşa cum am spus într-un discurs rostit pe 14 iunie, sectorul privat din România este prea mic. Trebuie construit un sector privat mai mare, pentru că ei plătesc taxe şi să sporiţi nivelul investiţiilor. La asta mă refeream atunci când am spus că este nevoie să aveţi o creştere economică şi o consolidare a relaţiilor cu Occidentul, cu Statele Unite. Asta încercăm să facem şi în SUA.

Rep.: Credeţi că aceste tăieri sunt suficiente pentru a nu mări şi taxele?

M.G.: Nu ştiu răspunsul la această întrebare.

Rep.: Compania americană Bechtel a fost, de-a lungul timpului, ţinta unor critici legate de modul în care îşi îndeplineşte contractul, în ceea ce priveşte respectarea termenelor şi calitatea lucrărilor. Cum comentaţi situaţia acestei firme?

M.G.: Va trebui să vorbiţi cu Bechtel şi cu Guvernul despre contractul pe care l-au încheiat şi despre relaţia lor. Par să existe probleme de ambele părţi şi este păcat, pentru că se pare că tronsoanele de autostradă construite vor rămâne izolate în mijlocul pustietăţii. Şi ar fi tragic, pentru că am să vă mai spun ceva. Un alt lucru pe care trebuie să îl faceţi în este să construiţi infrastructură.

Să luăm exemplul fabricii Ford. Am fost la fabrica Ford în prima lună de mandat. Acolo, Ford doreşte să construiască 1.000 de maşini pe zi. Ar fi o producţie egală cu cea a fabricilor de automobile din SUA. Ar fi un boom uriaş pentru această ţară. Ar fi mult mai bine decât dacă ar fi angajaţi 20.000 de oameni să lucreze la Guvern. Angajaţi-i ca să construiască maşini, ca apoi cetăţeni din toată lumea să plătească pentru ele în locul vostru, pentru că vor cumpăra aceste maşini! Corect? Nu aşa este logic? Problema: în România nu există infrastructura necesară pentru a transporta maşinile din Craiova. Nu vor construi 1.000 de maşini pe zi pentru a le depozita într-un parc auto şi a le lăsa acolo! Ford nu poate face o investiţie de acest gen. Trebuie să vândă maşinile produse, iar dacă nu ai un sistem de autostrăzi şi un sistem feroviar care să-ţi permită să transporţi maşinile, nu vor produce 1.000 de maşini pe zi! Nu pot transporta 1.000 de maşini folosind actualul sistem rutier. Nu pot transporta nici 200 de maşini pe zi de acolo, folosind actualul sistem feroviar.

R.: Dar câte?

M.G.: Nu am nicio idee, dar cu siguranţă nu 1.000. Aţi fost pe drumurile din zona aceea? Sunt autostrăzi cu o bandă pe sens. Vă închipuiţi ce ar însemna să transporte 1.000 de maşini pe zi cu trailerele acelea imense? Cred că nu ar mai fi loc pentru niciun alt vehicul.

R.: Apropo de Ford, ştim ca Grupul Ford a adresat Guvernului două solicitări referitoare la investitia de la Craiova (Automobile Craiova). Una dintre ele se refera la prelungirea cu un an a termenelor contractuale privind investiţiile şi parametrii de producţie care trebuie atinşi la Automobile Craiova până în septembrie 2011, invocând criza financiară. Care este cea de a doua solicitare?

M.G.: Nu ştiu detalii. Treaba mea ca ambasador este să fiu la curent cu problemele majore. Dar nu sunt avocatul lor. Nu încerc să negociez pentru ei pe marginea contractului cu Guvernul român. Marea mea preocupare este să văd construindu-se infrastructura aşa încât compania să îşi poată desfăşura activitatea. De aceea şi vorbesc atât de mult despre subiectul acesta.

R. : Domnule ambasador, trebuie să vă întreb despre vize. Eliminarea vizelor pentru Statele Unite constituie o prioritate a autorităţilor române. Aţi menţionat relaţiile excelente dintre ţări şi, în aceste condiţii, cum se face că românii au încă nevoie de vize pentru a călători în SUA?

M.G.: Pentru că este o prevedere legislativă ca rata de refuz să nu depăşească 3%. Iar rata de refuz este mai mare. Aplicăm aceeaşi regulă în cazul tuturor ţărilor. Pentru a fi admisă în programul Visa Waiver, o ţară trebuie să îndeplinească acest standard strict iar ţara dumneavoastră nu îl îndeplineşte. Statele care intră în program au îndeplinit criteriul. Cele care nu sunt în program nu au îndeplinit criteriul.

Noi nu creăm reguli speciale pentru nimeni. Nu există niciun exemplu în istoria noastră în care să fi avut o regulă specială pentru cineva. Nu facem aşa ceva.

R.: Persoane care au aplicat pentru viză se plâng de lipsa transparenţei în ceea ce priveşte acordarea vizelor de către funcţionarii consulari.

M.G.: Este o problemă căreia i-am acordat mult timp de când sunt aici. Şi am discutat mult cu ministrul de Externe despre ce putem face. Cred că greşeala noastră este că nu le-am explicat suficient de clar oamenilor ce trebuie să facă pentru a obţine o viză. Regula este destul de simplă şi de clară: solicitantul de viză trebuie să vină cu dovezi convingătoare că are legături puternice aici şi că nu va imigra în SUA. Pentru că de fapt solicită o viză de şedere pentru 90 de zile. Deci această sarcină le revine solicitanţilor. Ei trebuie să aducă documentele doveditoare necesare. Dar problema este, pentru românul obişnuit, ce presupune acest lucru în mod concret. Am discutat cu ministrul de Externe să educăm publicul în acest sens şi să oferim mai multe informaţii despre cerinţe. Încercăm să facem o treabă mai bună şi cred că sistemul va deveni ceva mai transparent. E ceea ce ne dorim.

R: Dar imaginaţi-vă o persoană care are în jur de 30 de ani. Probabil nu are încă o casă în proprietate, nu are soţ sau soţie, copii. Atunci cum îşi dovedeşte legăturile cu ţara?

M.G.: Este mai dificil pentru că se pleacă de la prezumţia că acea persoană vrea să imigreze. Iar ofiţerii consulari caută dovezi că de fapt nu vrea să imigreze. Aşa că trebuie să prezinte dovezi convingătoare în acest sens.

R.: Spuneţi-ne dacă ne puteţi da o dată pentru eliminarea vizelor. Un an, doi ani?

M.G.: Scopul meu este ca românii să nu fie nevoiţi să facă astăzi ce a făcut străbunicul meu acum 130 de ani, adică să plece pe ascuns din România, să locuiască în condiţii dificile la New York pentru a realiza ceea ce nu a putut realiza aici. Când economia va începe să se redreseze, mai puţini oameni vor dori să imigreze şi vor decide să rămână aici. Atunci, numărul de refuzuri ale cererilor de viză va scădea, iar România va intra în programul Visa Waiver. Aşa se vor schimba lucrurile. Nu există un termen, nu vă pot oferi o dată exactă. Lucrurile trebuie făcute aşa cum cere legea americană. Este ceva ce nici eu, nici Departamentul de Stat nu putem schimba.

R.: Înţeleg, dar vă întrebam pentru că oamenii aşteaptă să audă date concrete...

M.G.: Ştiu. Sper să văd progrese realizate pe această temă în timpul mandatului meu. Va intra în programul Visa Waiver peste doi ani? Sunt sceptic în această privinţă. Cred însă că se vor realiza progrese şi că va fi creată o tendinţă care va determina la un moment dat admiterea României în Visa Waiver.