Gitenstein recomandă românilor să înlocuiască expresia "Asta e viaţa" cu "Yes, we can! "

"Aici, în România, faceţi eforturi de reformare şi modernizare a statului şi a economiei. Totul pentru a împlini visul de a crea acea societate a oportunităţilor, pentru care şi-au dat viaţa tinerii patrioţi români în urmă cu 20 de ani. Nu ar trebui să existe diferenţe de opinii asupra acestor subiecte şi ştim că nu va fi simplu", a spus ambasadorul, în discursul rostit cu ocazia Zilei Independenţei.

El a adăugat că realizarea unor schimbări reale, de durată, nu este niciodată simplă.

"Aşa cum au demonstrat evenimentele recente, schimbările pe care doriţi să le obţineţi în societatea românească necesită viziune comună, curaj şi hotărâre. Şi, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul Statelor Unite, acest angajament faţă de idealurile noastre comune necesită o autoevaluare permanentă şi o dorinţă neobosită de perfecţionare" a spus el.

Ambasadorul a adăugat că în acest sens va fi necesară şi "abandonarea completă şi fermă a pesimismului transmis de expresia «asta e viaţa», des folosită în România şi care sugerează că nimic nu se poate schimba".

"Ea trebuie înlocuită cu motto-ul preşedintelui american «Yes, we can» («Da, putem!»)", a spus Gitenstein.

În discursul său, ambasadorul SUA la Bucureşti a mai spus că americanii speră şi îşi doresc pentru România ceea ce îşi doresc şi pentru SUA, anume ca fiecare cetăţean să poată spune cu încredere că acest pământ, pământul românesc, este şi al său.

"Aşa cum ştiţi, anul acesta sărbătorim 130 de ani de relaţii diplomatice. În 1880, anul stabilirii de relaţii diplomatice, străbunicul meu, Louis Bralower, a imigrat în Statele Unite, în oraşul New York, plecând din Botoşani. A părăsit România urmărindu-şi visul de a beneficia de oportunităţi economice şi libertate religioasă", a menţionat Gitenstein.

"Noi, americanii, sperăm şi ne dorim pentru România ceea ce ne dorim şi pentru Statele Unite. Ne dorim ca fiecare cetăţean să poată spune cu încredere că acest pământ, pământul românesc, este şi al său. Personal, sper că Louis Bralower al anului 2010 nu se va simţi constrâns să părăsească această frumoasă ţară şi că va putea să îşi împlinească visurile chiar aici, în România. Aceasta este promisiunea Revoluţiei Române şi a Războiului de Independenţă American", a mai spus Gitenstein, în discursul rostit cu ocazia Zilei Independenţei.

Ambasadorul s-a referit şi la piesa "This land is your land", care a fost imnul mişcării pentru drepturi civile din anii 1960 din Statele Unite ale Americii, spunând că această perioadă a fost una similară ultimilor 20 de ani din România.

"Acea perioadă a fost una extrem de tumultoasă şi plină de schimbări, asemănătoare ultimilor 20 de ani din istoria României", a spus el.

"Prin cuvintele «acest pământ este al tău», Woody Guthrie spune de fapt că fiecare om reprezintă naţiunea. El credea că guvernul are datoria de a se reforma continuu în încercarea de a împlini acel ideal căruia părinţii fondatori ai Americii i-au dăruit «vieţile», «averile» şi «onoarea lor sacră». Pentru onoare şi libertate şi-au dat viaţa tinerii revoluţionari români în urmă cu 20 de ani în lupta împotriva celei mai severe dictaturi comuniste a acelor timpuri", a menţionat ambasadorul.

El a adăugat că cel mai de preţ bun al SUA îl reprezintă cetăţenii, dintre care o parte cu rădăcini româneşti.

"Personal, cred că bunul cel mai de preţ al Statelor Unite nu este forţa militară, deşi avem cea mai sofisticată armată din lume formată din bărbaţi şi femei de un curaj extraordinar. Nici frumuseţea şi măreţia ţării, (...), nici energia şi inventivitatea culturii, a artei şi muzicii americane apreciate acum aici, în România - lucru descoperit după ce am mers la concertele susţinute de Bob Dylan şi de Aerosmith aici, la Bucureşti. Nu, bunul cel mai de preţ al Americii sunt oamenii săi, mulţi dintre ei cu origini în ţări precum România şi mai ales idealurile şi valorile care i-au determinat pe strămoşii noştri să vină în America", a spus el.

La ceremonie participă câteva sute de persoane, printre care Ion Iliescu, Daniel Funeriu, Teodor Baconschi, Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Oprescu, Andrei Chiliman, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, Adrian Severin, Constantin Dudu Ionescu, Iulian Fota, Simina Mezincescu, Florin Georgescu, Marian Tutilescu, Laura Codruţa Kovesi, Cătălin Macovei.