Guvern: România nu e obligată de dreptul european să constituie regiuni în funcţie de criteriul etnic

Preşedintele CNS, Izsak Balazs, a anunţat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că a primit de la Guvern un răspuns la proclamaţia adoptată de manifestanţii care au participat la "marşul secuiesc" din 10 martie, de la Târgu Mureş, care ceruseră ca Ţinutul Secuiesc să devină regiune de dezvoltare distinctă, precum şi garantarea prin lege a autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc.

Potrivit răspunsului Executivului, reglementările în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din România se aplică în mod egal şi nediscriminatoriu faţă de membrii oricăreia dintre ele, dar nu există nicio obligaţie legată de drepturi colective.

"România nu are niciun fel de obligaţie impusă prin niciun fel de tratat internaţional prin care să acorde autonomie teritorială pe criterii etnice sau orice fel de drepturi colective pentru minorităţile naţionale, dreptul internaţional consacrând drepturi individuale pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, care pot fi exercitate împreună cu alţii. Privitor la elementele de reformă administrativ-teritorială, nu există vreo normă de drept internaţional care să impună statelor o anumită configuraţie administrativ-teritorială", se arată în răspunsul Guvernului.

Potrivit Executivului, reforma administrativ-teritorială reprezintă un mijloc pentru îmbunătăţirea eficienţei administrative a unui stat, pentru o bună guvernare, iar o reformă administrativ-teritorială făcută "în funcţie de criteriu etnic sau principiul segregării" "ar putea afecta grav funcţionarea statului, convieţuirea dintre majoritate şi minoritate, precum şi regimul de protecţie a drepturilor fundamentale ale persoanelor care trăiesc pe teritoriul statului respectiv".

"În ceea ce priveşte Recomandarea 1201/1993 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (potrivit căreia în regiunile în care minorităţile naţionale formează majoritatea au dreptul la organe administrative autonome sau la statut special, în concordanţă cu situaţia lor istorică sau teritorială specifică - n.r.), acest document nu are valoare juridică obligatorie şi, pe cale de consecinţă, nu impune statelor obligaţia de reorganizare teritorială sau de garantare a autonomiei teritoriale pe criterii etnice. (...) România nu are vreo obligaţie, în baza dreptului european, de a-şi modifica ordinea administrativă internă şi de a constitui unităţi administrativ-teritoriale în funcţie de criteriul etnic, cultural sau istoric", se arată în document.

Preşedintele CNS susţine, însă, că regulamentele UE sunt obligatorii pentru statele membre.

Izsak Balazs a spus că îi va adresa o scrisoare deschisă lui Kelemen Hunor, în care îl va întreba dacă avea cunoştinţă de răspunsul Guvernului şi cum se raportează la poziţia Executivului. Totodată, preşedintele CNS vrea să îl întrebe pe Kelemen Hunor dacă UDMR reuşeşte, în calitate de membru în Guvern, să apere problemele maghiarilor din România "sau consideră că e nevoie de sprijin internaţional".

În 10 martie, la "marşul secuiesc" de la Târgu Mureş participanţii ceruseră ca Ţinutul Secuiesc să devină regiune de dezvoltare distinctă şi garantarea prin lege a autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc.