Guvernul Cîţu a fost demis. Proceduri: desemnarea unui nou premier şi scenariul alegerilor anticipate

Guvernul Cîţu a fost demis, marţi, prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Moţiunea de cenzură „Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor. Jos Guvernul Cîţu!” a fost depusă de PSD, cu susţinerea USR PLUS şi AUR.

• VEZI AICI: Moţiunea de cenzură a trecut. Guvernul Cîţu a fost demis cu 281 de voturi

  ULTIMELE ȘTIRI

  • Moș Crăciun, eroul sărbătorii, are o fișă medicală impresionantă: obezitate, diabet și jet lag extrem

  • Oleksandr Usyk l-a învins pe Tyson Fury în revanşa din Arabia Saudită

  • Noul guvern. Iohannis a convocat partidele parlamentare la consultări / PSD, PNL, UDMR şi Grupul Minorităţilor Naţionale vor veni împreună la discuţii

  • Lovitură pentru TikTok. O ţară europeană interzice aplicaţia chineză / Şi în România au fost voci care au cerut suspendarea TikTok în urma alegerilor prezidenţiale

  ---

  Vezi mai multe articole din categoria politic

În acest moment, Guvernul demis poate să îndeplinească doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi, până la învestirea unui nou Guvern.

Ce urmează

Parlamentul, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere, urmează să aducă la cunoştinţă Preşedintelui României demiterea Guvernului Cîţu. Astfel, Klaus Iohannis trebuie să desemneze un alt candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

• Un premier demis prin moţiune de cenzură nu poate fi desemnat din nou, potrivit deciziei Curţii Constituţionale din 24 februarie 2020. Totuşi, Klaus Iohannis ar putea să încerce o nouă desemnare a lui Florin Cîţu în funcţia de premier, după ce va propune un premier de sacrifiu, care să nu obţină votul de încredere al Parlamentului. 

Candidatul desemnat de preşedinte pentru funcţia de premier va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, un vot de încredere Parlamentului asupra programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului.

După primirea programului şi listei Guvernului, în termen de cel mult 15 zile, birourile permanente vor stabili data şedinţei comune. Urmează audierile individuale ale miniştrilor propuşi în noul Guvern, pentru ca ulterior să primească un aviz comun consultativ din partea comisiilor permanente ale celor două camere.

În cele din urmă, la data stabilită de Birourile permanente pentru acordarea votului de încredere, în şedinţa comună a celor două Camere, candidatul desemnat pentru funcţia de premier prezintă programul şi lista Guvernului.

În aceeaşi zi, au loc dezbaterile şi se supune la vot propunerea de acordarea a încrederii Guvernului.

Votul este secret şi se exprimă cu bile.

Dacă votul este acordat, prim-ministrul, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune jurământul individual, în faţa preşedintelui României.

În cazul în care Guvernul nu primeşte votul de încredere, preşedintele poate desemna un alt premier.

Scenariul alegerilor anticipate

În cazul în care votul de încredere pentru formarea guvernului nu a fost acordat în termen de 60 de zile de la prima solicitare, iar senatorii şi deputaţii au respins cel puţin două solicitări de învestitură, preşedintele Klaus Iohannis poate dizolva parlamentul.

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.